România ocupă locul doi în Europa, după Rusia, în topul vânzărilor de suplimente alimentare marca Himalaya, evoluţia pieţei locale fiind explicată atât prin tradiţia mai pregnantă în est de a folosi tratamente naturiste, cât şi prin strategia de promovare adoptată pe plan local, care s-a orientat mai degrabă spre zona de specialişti, decât spre retail, spune Laura Miclăuş, directorul medical al Himalaya.
Suplimentele Himalaya, produse de compania indiană cu acelaşi nume, sunt importate şi distribuite în România de Prisum International Trading, înfiinţată în 1994. Firma a încheiat anul trecut cu afaceri de 48,49 milioane lei, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor Publice, şi mizează pe un plus de 20% anul viitor.
„Avem creştere în fiecare an. Am avut şi creşteri de 10% şi de 20%. Avem doar 23 de produse în portofoliu, cel mai cunoscut fiind Liv 52, un hepatoprotector, care generează 50% din vânzările totale, adică circa 5-6 milioane euro.“
Planurile pentru anul viitor includ atât aducerea pe piaţă a unor noi produse, cât şi dezvoltarea zonei de online, pentru a profita mai mult de vânzările de pe acest canal. În prezent, cele mai populare produse sunt hepato-protectoarele, cele pentru litiază, imunitate, produsele pentru copii (tuse). Firma are o şi gamă de produse de îngrijire personală, segment pe care se bate cu giganţi precum Colgate. „Nu este vorba doar de pastă de dinţi, ci şi de îngrijire pentru corp, produse pentru bebeluşi, cu ingrediente active naturale. Le vindem mai ales pe canale specializate, în farmacii, magazine naturiste. Acum vindem şi în marile magazine, dar mai puţin.“
Strategia de promovare a Prisum International s-a orientat încă de la lansare spre zona de specialişti, farmacişti sau medici, aceştia recomandând ulterior produsele pacienţilor.
„Înainte de a lua orice supliment, chiar şi alimentar, trebuie să ne informăm foarte riguros, eventual să avem recomandarea unui specialist. Nu trebuie administrat permanent, ci în funcţie de situaţii, în sezonul rece, în momente de stres, oboseală, sau în funcţie de anumite nevoi organismului.“
Spre deosebire de medicamente, suplimentele alimentare nu au nevoie de reţetă, dar folosirea lor trebuie să fie precedată de informare. Chiar dacă par inofensive, bazate pe plante, suplimentele pot interfera cu alte medicamente. Astfel, pacienţii cardiaci, cei cu boli cronice, copiii şi vârstnicii trebuie să fie precauţi.
Produsele sunt realizate în fabrica deţinută de compania Himalaya în India, în Bangalore. Liv 72, de exemplu, are o istorie de peste 50 de ani şi este distribuit în 92 de ţări, după multe studii clinice. Produsul este înregistrat ca supliment pe unele pieţe, inclusiv în România şi SUA, dar ca medicament pe altele, cum este India.
„Legislaţia nu este unitară peste tot. In India este medicament, chiar unul dintre cele mai vândute, în SUA este considerat supliment. Conţine 17 plante, formula a fost preluată din medicina tradiţională indiană şi supusă unor studii clinice. La medicamente este nevoie de o documentaţie mult mai amplă decât la suplimente.“
În trecut, Liv 52 era înregistrat ca medicament şi în România, dar după modificarea legislaţiei a fost trecut în categoria de suplimente alimentare.
Laura Miclăuş spune că oamenii sunt tot mai atenţi la ce consumă şi încearcă să aibă un stil de viaţă sănătos. În plus, sunt foarte mulţi medici receptivi, care cer dovezi ştiinţifice, evaluează produsele şi compania, apoi recomandă anumite suplimente.
roxana.rosu@zf.ro
