Companii

Vinul a pierdut lupta cu berea în coşul de consum. Producătorii încearcă să câştige teren prin deschiderea de crame

Vinul a pierdut lupta cu berea în coşul de consum. Producătorii încearcă să câştige teren prin deschiderea de crame

Autor: Ioana David

19.09.2010, 23:54 364

Magazinele specializate de vin sunt extrem de puţine, potrivitunor estimări fiind vorba numai de 20-30 la nivelul întregiiţări.
Până acum, dintre producători, cele mai agresive planuri deextindere au fost anunţate de Murfatlar care vrea să ajungă lacâteva sute de crame în următorii doi-trei ani, acestea urmând săgenereze mai bine de jumătate din cifra de afaceri din prezent.Compania a motivat decizia de a investi în crame prin"oportuni­tăţile create de modificarea obiceiurilor de consum peperioada crizei".

Optează pentru franciză
Pe de altă parte,Tohani, un alt producător important de vin,operează deja în jur de 60 crame proprii şi are în vedereextinderea. Ambele companii optează pentru un sistem de franciză,cramele fiind operate de diferiţi parteneri
locali. Murfatlar, spre exemplu, vine cu brandul, know-how-ul,pro­­dusele, investiţia de marketing, politica comercială, iarpartenerul cu spaţiul, care poate să fie închiriat sau înproprietate, şi amenajarea. Deschiderea unei crame se ridică la10-15.000 de euro, iar recuperarea investiţiei se poate face întrepatru şi şapte luni.
Tohani a început să dezvolte crame pro­prii la începutul anilor2000, dar au fost şi câteva, până în cinci unităţi, închise.
"Nu suntem legaţi de un obiectiv cantitativ în ceea ce priveştedeschiderea de crame. Din punctul de vedere al vânzărilor cea maibună cramă este cea din Iaşi", a spus Florin Timău, director demarketing al Tohani.
Alte informaţii din piaţa vinului arată că Adrian Rădulescu, care,potrivit datelor disponibile, este secretar de stat la MinisterulAgriculturii, urmează să deschidă magazine proprii de vin. El nu aputut fi contactat până la închiderea ediţiei. Deschiderea acestorunităţi este însă departe de a anunţa o efervescenţă pe piaţavinului, piaţa pe care cele mai mari rulaje se fac prinhipermarketuri. Nici măcar vânzările prin intermediul hotelurilorşi restaurantelor nu au putut ţine pasul.

De ce nu rezistă magazinele specializate devin
Tiberiu Duma, unul dintre acţionarii Patria Vinum, care a închiscele două locaţii din Capitală, a explicat faptul că magazinelespecializate nu rezistă pentru că pe de o parte nu există o culturăa vinului în rândul consumatorilor fără pretenţii, iar pe de altăparte, există o alternativă, consumul de bere, mult mai ieftină,pentru care românii optează. El a decis să închidă magazinele pefondul unui consum în scădere şi a majorării TVA în iulie.
Primul magazin Patria Vinum a fost deschis în octombrie anul trecutşi a lansat conceptul de vin la pompă şi vin la hartă. Patria Vinums-a poziţionat pe segmentul scăzut şi mediu de preţ, iar planul eraca la sfârşitul acestui an reţeaua să ajungă la 10 magazine. Celedouă unităţi care au funcţionat au necesitat investiţii de 75.000de euro.
Şi Cătălin Păduraru, critic de vin şi fost acţionar al retaileruluiVinexpert, care se poziţionează pe segmentul ridicat de preţ,vorbeşte despre o lipsă a "culturii vinului". Vinexpert sepoziţionează pe segmentul mediu şi înalt de preţ.
"Este vorba în primul rând de o specificitate a pieţei. Deocamdatăcriteriul de alegere nu e neapărat calitatea. Pe segmentulpreţurilor reduse, magazinele de vin, fie că vorbim desupermarketuri sau de magazine specializate, rezistă pentru că aicilogica vinului poate să fie înţeleasă. În situaţia în care aparlucruri mai specifice, există posibilitatea să nu se ajungă labreak-even", afirmă Păduraru.

Consumul de bere e susţinut de multinaţionaleputernice
El adaugă faptul că logica produselor de masă este mult mai simplă,iar tendinţa de consum este înspre mainstream. Păduraru aminteşteşi de consumul de bere, susţinut de multinaţionale cu puterefinanciară, berea fiind un produs cu o valoare adăugatăscăzută.
"Pe de altă parte, există o piaţă gri şi suficienţi producătorimici şi mijlocii care vizează direct consumatorul final. Aceastăsintagmă «preţuri de producător» nu face decât rău şi îndreaptă undeget în direcţia comerţului (specializat - n.red.). Acestea suntacţiuni disparate, dar care deteriorează piaţa, o bulversează", amai spus Păduraru. Bugetul de marketing al producătorilor de vineste "infinit mai mic" comparativ cu producătorii de bere, astfelcă nici campaniile de promovare nu au forţa competitorilor dinindustria berii.
La rândul său, omul de afaceri Octavian Radu care în trecut ainvestit în industria vinului, unde a deţinut importatorulDepozitul de Vinuri, este de acord cu lipsa educaţieiconsumatorului român.
"Nu există încă o cultură a vinului în România şi acumulareadurează mult timp. Pe de altă parte şi diferenţele de preţ întrevinurile (bune) de import şi cele româneşti este încă mare, iar înplus se găsesc multe vinuri şi la supermarket. La baza"problemelor" fiind lipsa dorinţei de vinuri exclusive, soluţiavine în timp, prin creşterea gradului de sofisticare aconsumatorului român. Adesea văd oameni cu
Bentley şi iaht, care beau însă o «poşircă» franţuzească de lasupermarket", spune Octavian Radu.

O piaţă în scădere

Şi competitori mai mici, cum este, spre exemplu, Casa Vinului -Dr Puşcă, vor să se extindă în franciză. "Vinul este un alimentpretenţios ca şi prezentare. Dacă ai un magazin de acest fel,trebuie să te pricepi. Menţinerea magazinului în piaţă depinde debrandul pe care ţi-l creezi", a spus Ion Puşcă, care deţinemagazinele Casa Vinului, Dr. Puşcă şi care anul trecut au avutafaceri de 0,4 mil. lei şi pierderi de 0,2 mil. lei. Planurile deextindere anunţate de companii vin însă pe fondul unui consum înscădere, astfel că piaţa vinului s-ar putea întoarce la nivelul din2006 după o scădere de 10% anul acesta şi una similară în 2009.

AFACERI DE LA ZERO