Unul dintre cele mai concludente exemple este cel al omului de afaceri Octavian Radu, care deţinea în perioada de boom peste zece francize ale unor branduri internaţionale de modă, businessuri care îl poziţionau în topul celor mai mari jucători din domeniu. Apoi, criza a venit şi, treptat, unul câte unul brandurile au început să tragă obloanele. În 2013 omul de afaceri îşi încheie socotelile cu domeniul după ce renunţă la Debenhams şi închide ultimele două magazine.
În momentul în care criza financiară a lovit businessul local, Octavian Radu a preferat să renunţe la lumina reflectoarelor al căror obişnuit era. El devenise unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali prin prisma portofoliului ce cuprindea pe lângă mărcile de modă şi afacerea cu librării Diverta – pe care încă o deţine -, dar şi alte businessuri secundare precum grupul RTC, care este cunoscut pe piaţă pentru livrarea de hârtie pentru copiatoare, business care a fost vândut anterior în 2011 către fondul de investiţii Oresa Ventures. Lanţul de librării Diverta a reuşit să îl păstreze în familie, după ani de restructurare şi reducere a numărului de magazine şi a suprafeţelor. „Probabil că nu o să vând niciodată Diverta. Cine ar cumpăra un lanţ de magazine de cărţi?”, spunea Octavian Radu acum câţiva ani.
Numele lui a revenit în prim-plan abia în 2016 – şi doar pentru o scurtă perioadă - după ce a cumpărat firmele de curierat Postmaster şi Total Post. Iar apoi, după câteva declaraţii ce pot fi numărate pe degete, omul de afaceri s-a retas din nou în spatele cortinei.
Pe cei mai mulţi oameni de afaceri locali, criza a fost cea care i-a redus la tăcere şi deşi businessul a revenit în unele cazuri pe un trend ascendent, ei au preferat să se ţină departe de atenţia publică. Astfel de exemple sunt Enrico Perini (Romstal), Ioan şi Viorel Micula (European Drinks şi European Food), Gabriel Cârlig (Jolidon) şi Ioan Ciolan (Ambient).
Enrico Perini, 52 de ani, a fost dintotdeauna unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri de pe piaţă locală, însă înainte de criză el obişnuia să povestească despre relizările Romstal – distribuitor şi retailer de instalaţii şi materiale de construcţii. Antreprenorul şi-a început businessul în România după ce şi-a dat demisia de la o firmă din Italia cu 12 angajaţi. A început prin vânzarea de calorifere şi pantofi, care erau comercializaţi cu o dubă alături de un prieten, chiar şi pe litoral.
Businessul Romstal a început abia în 1994 după ce Perini a strâns 30.000 de euro şi a accesat un credit de la furnizorii cu care lucra în Italia. În plus, când mai avea nevoie de bani îi trimitea partenerul său din Italia. Astăzi Romstal are în continuare peste 1.100 de angajaţi şi a ajuns anul trecut la 676 de milioane de lei, după un avans de 3% faţă de anul precedent.
Industria materialelor de construcţii – indiferent că e vorba de producţie, distribuţie sau retail - a fost mulţi ani terenul de joacă al antreprenorilor locali, însă ultimii ani au adus la masă tot mai mulţi străini care au intrat fie direct, fie prin achiziţii. Aceste veniri ale unor nume mari, care au în spate un grup cu forţă financiară, au reuşit uneori să scoată din joc businessuri locale, cum este cazul Ambient, una dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale în urmă cu zece ani, care a intrat în insolvenţă în 2015. Antreprenorul Ioan Ciolan, care a fondat businessul, a pariat pe reogranizare şi a ales să francizeze toate centrele comerciale operaţionale. Cel mai recent exemplu, în primăvara lui 2019, antreprenorul Dan Pitic din Cluj a preluat în franciză trei magazine de bricolaj Ambient.
Insolvenţa şi apoi reorganizarea businessului au fost soluţia găsită şi de Gabriel Cârlig (46 de ani), cel care a lansat când avea 26 de ani businessul Jolidon, o afacere cu costume de baie şi lenjerie intimă care a devenit ulterior una dintre puţinele companii româneşti care s-au extins peste hotare. Businessul a intrat în incapacitate de plată în vara lui 2015 şi tot atunci antreprenorul Gabriel Cârlig a renunţat să mai ofere declaraţii şi informaţii privind businessul. Industria modei a fost una dintre cele mai lovite de criză pe de-o parte şi de venirea unor giganţi străini pe de alta. În acest context, Florin Panea a ales insolvenţa şi apoi falimentul retailerului de încălţăminte Leonardo, care în cel mai bun moment ajunsese liderul pieţei de profil. El este în prezent, conform datelor ZF, implicat în alte businessuri. Aceeaşi este şi situaţia lui Vicenţiu Zorzolan, cel care adusese în anii de boom branduri de modă precum Esprit sau Women’s Secret în sistem de franciză. Antreprenorii români au ieşit treptat din afacerile de modă, lăsând giganţii internaţionali Inditex (proprietarul Zara) şi H&M să se bată pentru primele poziţii în top. Ei au ieşit totodată din atenţia publică deşi cei mai mulţi dintre ei rămân în businessuri secundare.
Un astfel de exemplu, deşi din altă industrie, este cel al lui Lorand Szarvadi, antreprenorul care în 1994 a fondat retailerul electro-IT Domo şi care s-a retras oficial din retail în 2012. El este acum implicat în businessul de turism şi în sectorul imobiliar. Afacerile din turism, construite în jurul Balvanyos Resort, un hotel de patru stele situat aproape de Lacul Sfânta Ana, iar recent el a deschis şi un restaurant în Bucureşti.
Lista antreprenorilor care au renunţat la reflectoare, dar continuă să facă business este de fapt mult mai lungă, cu nume precum Nicolae Badea (KFC, Pizza Hut, Computerland şi altele) George Constantin Păunescu (cu afaceri variate în media sau sectorul financiar) sau Ilie Carabulea (Atlassib, Carpatica) la vârf.
Enrico Perini, 52 de ani, a fost dintotdeauna unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri de pe piaţă locală, însă înainte de criză el obişnuia să povestească despre relizările Romstal – distribuitor şi retailer de instalaţii şi materiale de construcţii. Antreprenorul şi-a început businessul în România după ce şi-a dat demisia de la o firmă din Italia cu 12 angajaţi.
