Fără să fi fost antreprenor în acte, cu statut de acţionar, Constantin Stroe, cel care a dus Dacia către Renault rămâne unul dintre oamenii cheie ai industriei româneşti.
Constantin Stroe a fost fără niciun dubiu omul care a clădit industria auto modernă din România şi a avut un cuvânt extrem de greu în decizia de a privatiza uzina Dacia prin vânzarea pachetului de acţiuni către Renault. „Încă de la începuturile Daciei şi-a dedicat fără rezerve toată viaţa profesională uzinei şi industriei auto din ţară, cărora le-a rămas credincios pentru totdeauna. În 1990 oamenii l-au chemat să conducă Dacia, în fruntea căreia a traversat cu succes furtună devastatoare a tranziţiei. A intuit din timp că uzina nu putea să-şi continue singură drumul în condiţiile date, astfel că a căutat cuplarea cu un constructor internaţional puternic. Realizarea privatizării cu Renault în 1999 a reprezentat împlinirea visului şi capodoperă vieţii domnului Constantin Stroe”, spuneau în 2017 reprezentanţii Asociaţiei Contructorilor de Automobile din România, pe care fondat-o în 1996 şi al cărei preşedinte a fost până în ultima zi a vieţii. Constantin Stroe a încetat din viaţă în data de 17 decembrie 2016.
Tot de industrie se leagă şi businessul dezvoltat Valer Blidar, de meserie inginer geodez, fără a practica însă această meserie. „Am intrat în afaceri după revoluţie, când am început să produc subansamble pentru vagoane, iar primul milion de euro l-am făcut după un an de activitate", povestea pentru ZF Valer Blidar, care deţine compania Astra Vagoane Călători din Arad. Compania lui Blidar este şi astăzi una dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale din zona industrială.
Împreună cu Ştefan Vuza, Ovidiu Tender, Cristian Burci sau fraţii Marius şi Emil Cristescu, Blidar este unul dintre puţinii români care deţin fabricile construite în perioada industrializării masive a României din anii '70 - '80.
Ioan Simion a mizat pe cartea antreprenoriatului în 1991, iar de-a lungul anilor a ajuns la afaceri de zeci de milioane de euro cu firma Confind din Câmpina, câştigând bani mai cu seamă din echipamente de foraj petrolier. În 2012 el a început să ridice din temelii un spital privat. „În 1991 noi nu ştiam nici ce e o siglă, iar când au scos codurile CAEN, le-am luat pe toate, neştiind care va fi exact obiectul de activitate. Ştiam doar că vreau să lucrez pentru mine”, povestea omul de afaceri prahovean pentru revista Business Magazin.
Tot de la zero au pornit şi alţi antreprenori care s-au orientat fie către industria textilă - Doina Cepalis, familia Simiz din Vrancea sau către industria echipamentelor – Energobit din Cluj, un business demarat la începutul anilor ’90 de trei clujeni, Ştefan Gadola, Ioan Socea şi Peter Pal. Tot din zona Clujului a pornit şi Ioan Tecar, antreprenorul care a reuşit să construiască în jurul Pehart Tec unul dintre cele mai mari businessuri din producţia de hârtrie tissue, un business din care a ieşit în 2017 prin vânzarea către fondul de investiţii Abris Capital.
Din Ardeal, mai exact din Reghin, vine şi primul tractor construit în România în ultimii 30 de ani, o investiţie a familiei Oltean, proprietara a grupului Maviprod-Irum Reghin. Familia Oltean a dezvoltat de la zero tractorul românesc Tagro, inclusiv partea de cercetare-dezvoltare, iar ambiţia acţionarilor este de a exporta marca românească.
Prin toţi aceşti “veterani” ai industriei, dar şi printr-o nouă generaţie de tineri care investesc în zona de producţie industrială, businessul românesc merge mai departe.
