Companii

ZF 21 de ani. Prima generaţie de antreprenori 1990 - 2000 (I)

Dinu Patriciu

Galerie foto

25.11.2019, 07:00 398

Florin Pogonaru

Florin Pogonaru

 

Florin-Ion Pogonaru, actualul preşedinte al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, (poziţie deţinută din anul 2000), este de formaţie economist şi de vocaţie antreprenor. El şi-a început activitatea profesională ca economist în companii din comerţul exterior, lucrând pentru o scurtă perioadă în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

În primul deceniu de capitalism Pogonaru a fost director pentru investment banking în cadul Băncii Bucureşti (actuala Alpha Bank), preşedinte al Bank Austria Financial Advisory/IB Austria Securities, ocupând diferite alte funcţii în sectorul financiar. El a fost de altfel până anul trecut în Consiliul de Supraveghere al BCR. În anul 2001 înfiinţează Central European Financial Services (CEFS), o companie profilată pe activităţi de investment banking, asset management şi consultanţă financiară. Businessurile omului de afaceri sunt însă mai multe şi în domenii variate, iar printre ele se numără producătorul de materiale plastice Prodplast şi mallul Veranda din zona Obor a Capitalei. În business, antreprenorul l-a implicat şi pe fiul său Andrei Pogonaru, care conduce mallul astăzi, fiind şi partenr în cadrul fondului CEFS.v

 

Dinu Patriciu

Dinu Patriciu

a înfiinţat prima firmă din capitalim

Dinu Patriciu era votat în 2009 de cititorii ZF ca fiind cel mai mare capitalist al României, premiu pe care l-a primit în cadrul Galei ZF din 2009 care celebra 20 de ani de capitalism.

În 19 august 2014, Dinu Patriciu a murit într-o clinică din Londra la vârsta de 64 de ani.

Rupsese majoritatea legăturilor cu cei din ţară şi cu foştii colegi, de la un om cu o expunere media considerabilă transformându-se într-unul cu o prezenţă extrem de discretă. Insuccesul din ultimii ani înregistrat cu afacerile pornite după Rompetrol, dar şi problemele de sănătate erau doar câteva dintre explicaţii.

De meserie arhitect, Patriciu a fost românul care a avut prima firmă privată după căderea comunismului, un birou de arhitectută numit Alpha Construcţii şi Investiţii, cu numărul de înregistrare 00000001. În arhitectură, business pe care l-a pornit cu 2.000 de dolari şi cu o echipă de 10-12 arhitecţi, face primul milion de dolari. Împreună cu cel care avea să-i devină partener de investiţii pe termen lung, americanul Phil Stephenson, Patriciu pune pe picioare unul dintre primele fonduri de investiţii din România, ajungând să cumpere în 2001 Petromidia, rafinăria cu cea mai bună poziţie dintre toate cele existente în România pentru care Patriciu a plătit doar 50 de milioane de dolari.

Zece ani mai târziu, toată construcţia din jurul Petromidia a fost vândută cu 1,7 mld. dolari către kazahii de la KazMunaiGaz. „Şi azi, şi mâne, şi poimâine se vor naşte miliardarii României", spunea Patriciu cu puţin timp înainte de a-şi anunţa oficial retragerea din Rompetrol.

 

Puiu Popoviciu, Radu Dimofte, proiectul comercial Băneasa Shopping City

Puiu Popoviciu

Radu Dimofte

Unii dintre cei mai cunoscuţi anreprenori locali prin prisma businessurilor create şi a poveştilor ţesute în jurul lor sunt partenerii Gabriel (Puiu) Popoviciu şi Radu Dimofte. Unii dintre primii oameni de afaceri locali din capitalism, cei doi au construit - împreună sau separat – businessuri în domenii diverse, de la imobiliare şi malluri la restaurante şi hotelărie. Cei doi au pornit la drum cu importul de calculatoare, dar au continuat apoi pariind pe afaceri de mari dimensiuni, aducând local francizele Pizza Hut (1994), KFC (1997) şi Taco Bell recent. Tot ei sunt unii dintre cei mai mari proprietari de spaţii comerciale stradale din Bucureşti.

Numele lui Puiu Popoviciu este legat şi de începuturile Ikea în România, retailerul suedez fiind prezent local iniţial în sistem de franciză, pentru ca apoi să intre direct.

Şi totuşi, cel mai cunoscut proiect al celor doi este complexul comercial Băneasa, ancorat de Băneasa Shopping City. Lista businessurilor nu se termină însă aici.

Fiul profesorului veterinar Bogdan Popoviciu din cadrul Universităţii de Agronomie, Puiu Popoviciu este totodată unul dintre cei mai controversaţi oameni de afaceri locali, asocierile sale cu mediul politic şi de business fiind multiple. Despre partenerul său „tradiţional” Radu Dimofte există chiar mai puţine informaţii. Cu el nu există de altfel nicio fotografie, nici măcar „furată” într-un moment de neatenţie sau
într-unul inoportun.

 
 

Ion Ţiriac

are o avere estimată la 5 miliarde de euro

Ion Ţiriac

Miliardarul Ion Ţiriac a fost unul dintre cei mai activi oameni de afaceri români în ultimii 30 de ani, punând baza unui adevărat imperiu pe piaţa locală. Mai mult, fostul tenismen a contribuit la modernizarea României. Într-o epocă a improvizaţiei, în anii '90, când totul era realizat rapid şi pentru profit cât mai mare, Ion Ţiriac a adus în România servicii care până atunci erau întâlnite numai în Vest. Servicii precum vânzarea de maşini, şi nu oricum, prin intermediul unor centre integrate la standarde europene – iar pentru ca acele standarde să fie respectate, până şi întrerupătoarele au fost importate din Germania în cazul centrului Mercedes-Benz. Tot de numele lui Ion Ţiriac se leagă şi venirea Metro în România în 1996, într-o vreme în care conceptul de supermarket sau hipermarket era inexistent, iar "grosul" vânzărilor erau realizate de "en-grosuri". Chiar dacă serviciile erau adresate firmelor, Metro venea în România atunci cu acelaşi sistem din Germania.

Printre primele sale afaceri s-au aflat Banca Ţiriac alături de ASIT – Asigurări Ion Ţiriac. Banca a devenit ulterior Unicredit Tiriac, iar compania de asigurări se numeşte acum Allianz Ţiriac. De-a lungul anilor '90, Ţiriac a mai investit în asigurări, leasing, însă a deschis şi primul magazin Metro, în colaborare cu grupul de retail nemţesc. Astăzi grupul Ţiriac Holding cuprinde Ţiriac Auto, Ţiriac Imobiliare, Ţiriac Leasing, Ţiriac Air, precum şi alte firme mai mici, în care Ion Ţiriac este acţionar. Cu toate că nu mai deţine importurile Mercedes-Benz şi Ford, cei doi constructori fiind prezenţi direct pe piaţa locală, omul de afaceri deţine compania ŢiriacAuto, cel mai mare dealer auto, cu o reţea de peste 60 de showroomuri la nivel naţional şi peste 1.000 de angajaţi.

Cel mai recent pariu al lui Ion Ţiriac vine dinspre piaţa imobiliară, omul de afaceri având în construcţie proiectul Ţiriac Tower din Piaţa Victoriei. Din iunie 2019 el a revenit la conducerea Federaţiei Române de Tenis.

 

George Constantin Păunescu

George Constantin Păunescu

 
 
 
 
 

George Constantin Păunescu a fost între anii 1990 şi 1997 unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri din România.  Familia Păunescu a avut afaceri în industrie, media, hoteluri, aviaţie, în sectorul bancar şi în real-estate.

 
 
 
 

Nicolae Badea

Nicolae Badea

de la ComputerLand la Orange

 
 
 
 

Numele lui Nicolae Badea este legat invariabil de clubul de fotbal Dinamo al cărui acţionar a fost. El este însă un antreprenor cu un portofoliu variat, fiind implicat în câteva zeci de afaceri, printre altele alături de Radu Dimofte şi Gabriel Popoviciu în acţionariatul francizelor KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România. Tot el este proprietar sau acţionar într-o serie de businessuri din IT precum ComputerLand pe care o deţine intergral. Nicolae Badea administrează totodată o participaţie la Orange - liderul pieţei locale de telefonie mobilă.

 
 
 
 

George Copos

fondator al Ana group

George Copos

Numele antreprenorului George Copos este legat de mai multe businessuri locale, în principal de cele cu hoteluri (Athenee Palace Hilton şi Crowne Plaza din Capitală, Europa din Eforie Nord sau Sport din Poiana Braşov), apoi de lanţul de cofetării-patiserii Ana Pan şi nu în ultimul rând de fabrica de motoare electrice Ana Imep. Aceasta din urmă a fost vândută în primăvara lui 2016 către japonezii de la Nidec Corporation. În ceea ce priveşte reţeaua Ana Pan, omul de afaceri George Copos a ieşit din acţionariatul lanţului de cofetării pe care l-a dezvoltat la începutul anilor ’90, pachetul de acţiuni fiind preluat în 2018 de fiica lui, Alexandra Copos de Prada (50%) şi de Cristiana Copos (50%). Antreprenorul este implicat în continuare în sectorul hotelier, având şi investiţii imobiliare. De-a lungul anilor omul de afaceri a pariat şi pe o serie de alte businessuri, de la fotbal (Rapid Bucureşti) la electro-IT (Ana Electronic, companie care importa şi distribuia produse de uz casnic, electronice şi electrocasnice). Prima sa investiţie în business - o cofetărie, ce datează din anii ’90, a fost realizată cu bani luaţi cu împrumut de la bancă, este vorba de suma de 20.000 de dolari pentru care a garantat la momentul acela cu casa, maşina şi receptorul de satelit. Economiile lui de la acea vreme erau de sub 1.000 de dolari.

În 1990 Copos lucra ca şef al departamentului de asistenţă socială (cămine şi cantine pentru studenţi) şi la Uniunea Asociaţiilor Studenţeşti din România, fiind totodată reprezentant al României la Federaţia Internaţională a Sportului Universitar. După ce posturile i s-au desfiinţat el a avut două posibilităţi: să caute alt job sau să încerce calea antreprenoriatului. A ales-o pe cea de-a doua.

„Fac parte din prima generaţie de capitalişti români postrevoluţionari, adică din acea generaţie care a avut curajul şi inspiraţia de a aborda capitalismul din prima clipă, imediat după Revoluţie. Unii au avut, probabil, acces la resursele fostului stat comunist şi au lansat proiecte mari. Eu nu am fost dintre aceştia, drept pentru care am pornit o mică, foarte mică afacere de familie, cofetăria Ana Co. Ea a creat potenţialul de boom pentru ceea ce a urmat.

 

Dragoş şi Adrian Pavăl

proprietarii Dedeman

Dragoş Pavăl

Adrian Pavăl

Fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl au construit în ultimii 27 de ani un adevărat imperiu care se apropie în 2019-2020 de un business anual de 2 miliarde de euro, Dedeman fiind de departe cel mai mare grup antreprenorial. Dincolo de lanţul de magazine de bricolaj, fraţii Pavăl au devenit cei mai activi investitori imobiliari, dar şi pe piaţa de capital.

Adrian şi Dragoş Pavăl sunt doi matematicieni care au văzut comerţul ca pe un mod simplu de a face bani. Au pornit de la zero în primii ani de după Revoluţie, intrând în afaceri în 1992 cu un magazin de 16 metri pătraţi. După 27 de ani retailerul de bricolaj a ajuns la o reţea de 49 de magazine, în timp ce magazinul cu numărul 50 este în construcţie în Prelungirea Ghencea.

Primul intrat în afaceri a fost Dragoş Pavăl, care acum este preşedintele companiei Dedeman, iar la scurt timp i s-a alăturat şi fratele său Adrian. Au mers încă de la început pe strategia extinderii prin achiziţii de spaţii, mizând în special pe zona Moldovei. Între 1994-2000 am cumpărat aproximativ 12 spaţii comerciale în Bacău şi alte oraşe învecinate. Primele achiziţii au fost realizate prin participarea la licitaţii, iar primul credit a fost luat de la stat, odată cu preluarea unui magazin de mobilă de 300 de metri pătraţi din Bacău.

Treptat, proprietarii Dedeman au făcut trecerea de la comerţul cu mobilă la cel cu produse pentru amenajări interioare. Trecerea la un format mare de magazine s-a realizat abia în 2002, când fraţii Pavăl au accesat pentru prima dată un credit de peste un milion de euro de la o bancă străină, ABN Amro.

Pe piaţa imobiliară Dedeman şi-a făcut apariţia în 2017, când au semnat achiziţia birourilor AFI Park de lângă mallul AFI Palace Cotroceni, o achiziţie evaluată la 164 mil. euro – cea mai mare de până atunci -, însă înţelegerea a picat. La fix un an însă, în august 2018, Dedeman semna cu Forte Partners pentru achiziţia celor trei clădiri ale proiectului The Bridge într-o tranzacţie estimată la 200 mil. euro – un nou record pentru piaţa locală de birouri.

Şirul recordurilor din imobiliare a continuat, iar în mai 2019 Dedeman semna pentru achiziţia birourilor The Office din Cluj, proiect deţinut în proporţii egale de NEPI-Rockcastle şi Ovidiu Şandor, contra sumei de 130 mil. euro – cea mai mare tranzacţie cu birouri din afara Bucureştiului.

După ce Dedeman a trecut pragul businessului de 1 miliard de euro în 2016, în 2020 compania ar putea trece la următorul nivel, cel de 2 miliarde de euro.

 

Adrian Sârbu

fondator Media Pro, Mediafax, Pro TV, Ziarul Financiar

Adrian Sârbu

La începutul anilor 1990, Adrian Sârbu a început crearea celui mai puternic trust de media din România, Media Pro, prin lansarea mai multor produse de media, începând cu Mediafax, care a devenit cea mai mare agenţie de ştiri din România.

În 1994 a început crearea Pro TV, care a ajuns cea mai mare televiziune din România şi un fenomen naţional.

În 1996 a fost unul dintre cei care au participat la lansarea telefoniei mobile în România, fiind unul dintre acţionarii Dialog, care mai târziu a devenit Orange, acum numărul unu pe piaţă.

Prin studiourile de film de la Buftea a devenit cel mai mare jucător din acest domeniu din regiune.

În 1997 a lansat Pro Sport, care a devenit cel mai important ziar de sport din România.

În 1998 a lansat Ziarul Financiar, care a devenit cel mai important ziar de business din România, iar acum este cel mai complex produs media de business din Europa Centrală şi de Est, prin ediţia print, ediţia online zf.ro, serviciul pentru companii zfcorporate.ro,  prin cataloage şi anuare care prezintă clasamentul companiilor din România, prin ZF Events, cel mai mare organizator de summituri, seminarii şi conferinţe economice din România, prin ZF Live, televiziune de business online.

În 2004 a lansat Business MAGAZIN, o revistă săptămânală de business.

În 2007 a devenit CEO al CME, partenerul din România al Pro TV şi cel mai important grup de televiziune din Europa Centrală şi de Est.

A fost primul român care a ajuns într-o poziţie de CEO al unei companii cotate la bursa americană NASDAQ.

 

Viorel Cataramă

acţionar al Elvila

Viorel Cataramă

Omul de afaceri Viorel Cataramă a pus bazele grupului de firme Elvila în primul trimestru al anului 1990 în urma Decretului 54 din 5 februarie 1990 care permitea înfiinţarea societăţilor private, fiind una dintre primele firme din România.

Cataramă a terminat Facultatea de Comerţ din cadrul Academiei de Studii Economice, iar înainte de 1989 a lucrat în industria mobilei, unde a fost director pentru Europa de Est al unei firme belgiene de mobilă. Primul business în care a fost implicat spune că a fost cel de export de maşini şi motoare de epocă, pentru ca apoi să dezvolte exportul de mobilă. La sfârşitul anului 1991 a participat la privatizarea fabricii de mobilă de la Beiuş (judeţul Bihor), pe care a cumpărat-o cu 2,4 milioane de dolari. A urmat restructurarea firmei, iar apoi extinderea cu alte fabrici, dar şi apariţia primului magazin în 1993.

în 2018, Elvila a încheiat anul cu afaceri nete de peste 58,4 milioane de lei (circa 12,9 mil. euro) şi un profit net de 1,4 mil. lei (aproape 295.000 de euro), conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Anul trecut, în cadrul Elvila lucrau 487 de persoane, conform aceleiaşi surse. Pe lista afacerilor pe care le-a dezvoltat se află şi Banca Română pentru Relansare Economică - Libra Bank, pe care a vândut-o în 2000.

 

Anca Vlad

proprietara grupului Fildas-Catena

Anca Vlad

Anca Vlad, proprietara distribuitorului de medicamente Fildas şi a reţelei de farmacii Catena, a creat firma cu numărul 800 în primii ani de capitalism din România, iar astăzi grupul pe care îl controlează rulează afaceri cumulate de 7,7 miliarde de lei.

„Fiind într-o permanentă ascensiune încă de la înfiinţare, companiile Fildas şi mai apoi Catena au avut, aş putea spune, lungi perioade bune. A fost foarte greu la început, în primii ani, când inflaţia anuală ajunsese la 270%, băncile dădeau faliment, valuta din bănci a fost confiscată. Atunci am reuşit să generez, alături de echipa mea, un capital de încredere care nu s-a erodat niciodată”, povesteşte Anca Vlad. Munca a început-o încă din timpul liceului, când lucra
într-un laborator de chimie, înlocuindu-i pe laboranţii care plecau în concediu, iar apoi „ca orice ASE-ist care vrea un bănuţ”, a lucrat ca ghid la mare. Tot în timpul facultăţii a început să facă şi traduceri pentru Camera de Comerţ, specializându-se pe prospecte medicale şi medicamente. Acela a fost primul contact cu industria de medicamente, domeniu în care avea să-şi dezvolte mai târziu afacerile. După ce a terminat facultatea a primit repartiţia în Bucureşti, la actualul producător de mobilă Silvarom. A lucrat apoi ca reprezentant naţional pentru compania Beecham (ulterior GSK), iar apoi a trecut la businessul propriu. În 1993 a pus bazele Fildas Trading, în 1999 a apărut şi Catena, astăzi lider detaşat pe piaţa de retail farmaceutic din România.

„În ciuda multor opinii contrare, progresul economic şi social în România este vizibil. Încă există migraţia forţei de muncă din România spre ţări cu un nivel mai bun de dezvoltare, dar există şi în ţară multă tinereţe şi creativitate. Generaţia nouă de azi nu mai are nicio legătură cu comunismul, a scăpat de complexe, sunt tineri europeni plini de idei, conectaţi la tot ceea ce se întâmplă în lume. Am mare încredere că vor reuşi să ducă România spre convergenţă cu restul Europei.”

 

Horia Ciorcilă

preşedintele Consiliului de Administraţie al Băncii Transilvania

Horia Ciorcilă

Bancherul-antreprenor Horia Ciorcilă, unul dintre fondatorii şi apoi preşedintele Băncii Transilvania, a început să construiască în urmă cu 25 de ani, în două camere înghesuite de pe malul Someşului din Cluj, alături de alţi oameni de afaceri, povestea unei bănci private.

Practic, istoria Băncii Transilvania a început în 1994 în
Cluj-Napoca la iniţiativa a 13 oameni de afaceri, ideea fiind aceea de a crea o bancă locală, un brand “de Cluj”.

De-a lungul anilor, Banca Transilvania a traversat mai multe perioade bune. „Prima ar fi anii ’90, a generaţiei de antreprenori din care fac parte, o generaţie unică, apărută datorită timpurilor de atunci. Am încercat foarte multe domenii şi am învăţat să fac business din mers într-un mediu foarte volatil, dar extrem de interesant şi cu provocări care mi-au adus foarte multă experienţă. Pe atunci am început două dintre businessurile mele de anvergură, compania de televiziune prin cablu Storm TV-Astral Telecom şi Banca Transilvania - acum cel mai mare susţinător al economiei româneşti”, îşi aminteşte Horia Cirocilă, preşedintele Băncii Transilvania.

Anii 2000-2007 au fost cei mai dinamici ai României, ai preaderării României la UE, “ani de creştere, de înfruntare a noilor realităţi, cu competiţie venită din partea investitorilor străini”.

Dar, şi în business, ca şi în viaţă, nu lipsesc nici anii mai dificili. “Anii cei mai dificili, fără îndoială, au fost cei începând cu toamna lui 2008 şi până în 2012 – 2013. La Banca Transilvania, ne-am adaptat şi la fel au făcut şi clienţii noştri. Ne-am reinventat printr-un nou model de business. Marele nostru atu competitiv a fost viteza, dar şi capacitatea de adaptare, care ştim că trebuie să rămână în ADN-ul nostru”, povesteşte Horia Cirocilă.

În cele din urmă, Banca din Cluj a mizat pe o strategie de creştere atât organică, cât şi prin achiziţii. În 2015 Banca Transilvania finaliza preluarea Volksbank România, pentru ca după câţiva ani, în 2018 să mai facă un pariu în zona achiziţiilor preluând Bancpost de la grupul grecesc Eurobank. Şi după aceste achiziţii, banca a început să urce treaptă cu treaptă pe podiumul bankingului local, ajungând no. 1, cu 8.000 de angajaţi, 500 de sucursale şi agenţii şi mai mult de 3 milioane de clienţi. În 2016, Banca Transilvania depăşea BRD-SocGen şi urca pe locul doi în clasament, pentru ca în 2018 să devină, în premieră, lider al pieţei bancare locale, depăşind BCR, care a fost timp de două decenii liderul tradiţional al bankingului local.

“Pentru Banca Transilvania, ultimii 5 ani au fost o perioadă foarte bună, în care am luat decizii curajoase, am făcut achiziţii de bănci, ceea ce ne-a propulsat, ne-a adus oportunităţi şi a contribuit la consolidarea echipei, fără de care nu puteam performa”, concluzionează preşedintele consiliului de administraţie  al Băncii Transilvania.

„Primul sfat pe care l-aş da unui antreprenor tânăr este  să investească permanent în propria educaţie. De asemenea, să se înconjoare cu oameni de calitate. Să fie curios, să persevereze şi să aibă curajul de a încerca. Şi, foarte important, să îşi respecte promisiunile şi să fie loial partenerilor şi echipei.”

 

Dan Ostahie

fondatorul şi proprietarul Altex

Dan Ostahie

Povestea antreprenorului Dan Ostahie, devenit astăzi unul dintre cei mai puternici oameni de afaceri români, începe cu 10.000 de dolari împrumutaţi de la bancă, pentru care a pus gaj casa părinţilor.

Era anul 1991 când oferta era limitată şi comerţul era îngheţat. Dan Ostahie a plecat atunci într-o călătorie în Elveţia, unde a semnat un parteneriat cu o firmă specializată în buy-back de televizoare. Astfel, el a început să importe produse second-hand pe care să le vândă în consignaţiile de la acea vreme care aveau în ofertă şi haine şi produse de uz casnic. După un an de astfel de business, antreprenorul a deschis primul magazin doar de electro-IT. Astăzi, circa trei decenii mai târziu, sub brandurile Altex şi Media Galaxy sunt deschise circa 120 de unităţi. Pe o piaţă care imediat după căderea comunismului ducea acut lipsă de electronice şi electrocasnice, Dan Ostahie a pornit la drum cu un business care circa 30 de ani mai târziu este liderul incontestabil al retailului electro-IT cu afaceri de peste 3,5 mld. lei. Uitându-se în urmă el susţine că cel mai dificil moment pentru business a fost perioada de criză, pe când cel mai bun este cel prezent. Ce sfat oferă el unui tânăr antreprenor?

„Dacă ne raportăm la spiritul antreprenorial, ar trebui să luăm în calcul două tipuri de antreprenori. Pe de-o parte sunt cei tineri şi entuziaşti, care au o idee genială, care ocupă o nişă pentru o dezvoltare accelerată. Aceştia au nevoie de curaj şi de a-şi pune toată energia şi resursele în slujba acelei idei, să caute mereu soluţii creative la provocările pieţei. Cealaltă categorie sunt antreprenorii maturi, cei care încep această aventură în jurul vârstei de 30-40 de ani.”

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO