Ioan Popa
proprietar, Transavia
Ioan Popa
„Nu au existat perioade extreme pentru business. Atâta timp cât eşti focusat pe a produce valoare şi produse de calitate, lucrurile se păstrează constante. Prin investiţii permanente, reinvestirea profitului şi responsabilitate am reuşit să devenim lider de piaţă şi ne menţinem acolo”, spune Ioan Popa, care a absolvit Facultatea de zootehnie şi medicină veterinară din Cluj-Napoca, cu specializare în tehnologia de creştere a păsărilor, şi care a lucrat în cadrul Întreprinderilor Avicole de Stat din Alba şi Sfântu Gheorghe. Experienţa ca angajat în companii din sector l-a ajutat pe Ioan Popa să transforme businessul Transavia în cel mai mare jucător de pe piaţa cărnii de pui.
În 2018, grupul Transavia (din care face parte şi Avicola Braşov, a avut afaceri de 158 mil. euro.
„Nu există o reţetă universală care să susţină performanţa în business, iar sfaturile le dau consultanţii. Transavia este astăzi un business de familie, sustenabil, cu o mare implicare în comunitate şi viitor”. Transavia investeşte peste 3 mil. euro într-un spital pentru recuperarea copiilor cu handicap locomotor în Alba Iulia. În plus, familia Popa a investit 15 milioane de euro într-un complex de golf, Theodora Golf Club, situat lângă Alba Iulia. Ioan Popa practică golful de peste un deceniu şi aşa a pornit ideea de a investi în cel mai mare teren de golf din ţară, cu o suprafaţă totală de 56 de hectare.
„Prin investiţii permanente, reinvestirea profitului şi responsabilitate am reuşit să devenim lider de piaţă şi ne menţinem acolo.”
Dan Minulescu
proprietar, Macromex
Absolvent al Facultăţii de automatică din cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti, Dan Minulescu a avut iniţial o agenţie de turism. A renunţat la acest business în 1993, atunci când a împrumutat 2.000 de dolari de la doi prieteni şi a pus pe picioare distribuitorul Macromex. A pornit de la un camion cu pui congelaţi pe care l-a distribuit în magazinele din Bucureşti mergând „din uşă în uşă”.
„Cu siguranţă anii 2012-2014 au fost extrem de grei pentru compania pe care o conduc, a fost o perioadă în care ne-am reinventat. De la branduri la model de business, la productivitate, la tăiere de costuri şi creşterea cotei de piaţă, toate acestea s-au succedat cu un efect dramatic asupra rezultatelor financiare pe această perioadă, dar iată că acum lucrurile s-au dus unde trebuie”, povestea Dan Minulescu, care recent s-a retras din funcţia de CEO al companiei.
Astăzi, Macromex este în top cinci jucători din sectorul de distribuţie, pentru anul 2019 compania estimând o cifră de afaceri de 720 de milioane de lei (154 mil. euro). El a dezvoltat branduri proprii precum La Strada, Corso (îngheţată) şi Edenia (produse congelate), care au ajuns pe primele locuri în industriile în care sunt prezente. Macromex mai are în portofoliu şi branduri partenere precum Philadelphia, La Lorraine, Farm Frites, Akadia, Taverna, Oldenburger, Milram, Dr. Oetker (Inedit, Paula), Mars Ice Cream, Alpro Ice Cream.
Jean Valvis
proprietar Carpathian Springs (AQUA Carpatica)
Jean Valvis
Jean Valvis, om de afaceri elveţian de origine elenă, este cunoscut pentru că a creat unele dintre cele mai importante branduri din industria băuturilor şi a produselor lactate. După ce a creat brandul de apă minerală Dorna şi cel de lactate LaDorna pe care le-a vândut către doi giganţi (Coca-Cola HBC, respectiv Lactalis), a revenit în unul dintre sectoarele care l-au consacrat şi a creat AQUA Carpatica. Jean Valvis a lansat AQUA Carpatica în 2011, iar în prezent este lider pe piaţa de apă minerală plată şi unul dintre cei mai mari jucători pe ambele segmente de apă minerală plată şi minerală.
Însă, dincolo de brandurile construite în sectorul apelor minerale şi al lactatelor, el a construit şi brandul de vinuri Sâmbureşti, business în care a intrat acum mai bine de 10 ani. Acum, el a depăşit pragul de 6 milioane euro şi volumul de un milion de sticle cu vinurile Sâmbureşti, conform ultimelor date.
„Proiectele Aqua Carpatica şi vinurile Sâmbureşti vreau să le las copiilor mei, nepoţilor şi aşa mai departe”, spunea la începutul acestui an Jean Valvis. El spunea că în 2018 AQUA Carpatica, brand prezent şi pe pieţele externe, a avut vânzări de circa 75 mil. euro, în timp ce businessul cu vinuri a depăşit 6 mil. euro.
Radu Timiş
fondator Cris-Tim
Radu Timiş sr.
Radu Timiş Jr.
„Am făcut un magazin alimentar. Am zis să vindem brânză, caşcaval şi mezeluri, altceva faţă de ce vindea lumea în aceea perioadă”, povestea Radu Timiş, care înainte de revoluţie a lucrat ca profesor de sport.
După mai mulţi ani antreprenorii au luat decizia să facă pasul către zona de producţie printr-o fabrică de mezeluri. Prima fabrică CrisTim a fost în Bucureşti, însă antreprenorul a decis să se mute în Prahova la Filipeştii de Pădure pentru a beneficia de facilităţile fiscale puse la dispoziţie de stat în aceea perioadă.
Însă, nu s-au oprit aici şi au mai investit investit apoi în a doua unitate de producţie de mezeluri, în două fabrici de produse ready-meal şi în una de produse lactate şi acum pariază pe un business în sectorul vitivinicol. Cei doi soţi au construit de la zero un grup cu afaceri de peste 150 mil. euro anul trecut, însă în drumul lor pentru construcţia unuia dintre cele mai mari grupuri din industria alimentară nu sunt singuri. Îi alături pe cei patru băieţi, care au crescut practic alături de grupul care are astăzi mai bine de 2.000 de angajaţi. De altfel, fiul cel mare, Radu Timiş junior, a preluat recent funcţia de CEO de la tatăl său.
„Vrem să avem un top management de tip corporatist, dar vrem să avem spiritul familial care cred că face diferenţa astăzi într-o lume în continuă schimbare, nu mai poţi aştepta 3-6 luni să porneşti un proiect“, spunea recent Radu Timiş senior, fondatorul Cris-Tim.
Radu timiş jr. (dr.) a preluat anul acesta funcţia de CEO al grupului CrisTim de la tatăl său Radu Timiş.
Cezar Rapotan
proprietarul Arabesque
Cezar Rapotan
Rapotan nu s-a limitat doar la piaţa locală, trecând graniţele cu businessul Arabesque. Compania a ieşit pentru prima dată peste hotare în 2005, când a intrat pe piaţa din Republica Moldova cu un centru în Chişinău. La scurt timp, a urmat extinderea în Ucraina, sub denumirea Budmax, ulterior reţeaua continuându-şi strategia de expansiune şi pe piaţa din Bulgaria. Astăzi, Arabesque deţine 38 de centre comerciale în România, Moldova, Ucraina şi Bulgaria. Expansiunea s-a văzut şi în cifra de afaceri.
Treptat, Arabesque a urcat în clasamentul distribuitorilor de materiale de construcţii de pe plan local, regăsindu-se acum pe locul al doilea în topul retailerilor de bricolaj, după Dedeman.
Absolvent al Facultăţii de mecanică din Galaţi, Cezar Rapotan a făcut parte în 1992 din prima generaţie de ingineri fără repartiţie de la stat. A ales să fondeze un business în construcţii pentru că voia să ridice pe cont propriu un atelier şi aşa a descoperit că la acea vreme materialele se găseau foarte greu.
Primul milion de euro l-a făcut prin extinderea afacerii Arabesque în Galaţi şi, mai târziu, în perioada ’98-’99, prin deschiderea primelor filiale în Constanţa, Bucureşti, Cluj-Napoca, Piatra-Neamţ şi Timişoara, în principal în magazine închiriate.
Sfârşitul anilor ’90 a fost, de asemenea, cea mai complicată perioadă din viaţa de business a lui Cezar Rapotan, după cum povestea chiar el în urmă cu câţiva ani.
Astăzi, compania din Galaţi are 38 de centre comerciale sub numele Arabesque, şapte magazine fizice sub brandul MatHaus şi unu online, livrările fiind făcute cu ajutorul a 1.000 de camioane.
Mircea Turdean
acţionar şi CEO al Farmec Cluj
Povestea producătorului de cosmetice Farmec a început în 1889, odată cu înfiinţarea laboratoarelor Molnar Moser, la Budapesta. Mai târziu, în 1943, un mic laborator numit Mol-Mos s-a desprins din acest lanţ şi a început să-şi desfăşoare activitatea în Cluj-Napoca. În 1967, Liviu Turdean, tatăl lui Mircea Turdean, a devenit directorul fabricii şi a pus umărul la ascensiunea brandului Gerovital, cel mai puternic din portofoliul Farmec. Prin cei 41 de ani în care a condus acest business (în cadrul căruia familia Turdean e şi acţionar), el a devenit unul dintre cei mai logevivi directori de pe piaţa locală. Apoi, la cârma businessului i-a urmat fiul său.
Mircea Turdean a pornit pe acest drum în 1994, prima sa poziţie în cadrul companiei fiind aceea de laborant, după care a devenit cercetător. De-a lungul anilor a ocupat mai multe funcţii în cadrul Farmec, printre care şef secţie aerosoli, director tehnic-producţie, poziţii din care a gestionat activităţi de producţie, cercetare şi dezvoltare, extindere business, atât pe plan local, cât şi extern. Iar după 16 ani de experienţă acumulată în companie, a preluat conducerea de la tatăl său, Liviu Turdean, devenind şi membru al consiliului de administraţie al Farmec.
În cei aproape 10 ani de când deţine poziţia de director general, compania Farmec a cunoscut un trend ascendent, consolidându-şi poziţia de cel mai mare producător local de cosmetice.
,,Producţia locală are nevoie de o susţinere puternică, motiv pentru care îmi doresc să existe un număr cât mai mare de români cu iniţiativă şi dorinţă de afirmare.”
Adrian Mihai, Neculai Mihai şi Felix Pătrăşcanu
Adrian Mihai, Neculai Mihai şi Felix Pătrăşcanu
În 1992, Adrian şi Neculai Mihai au pus bazele unei companii numite Mihelga, care avea ca obiect de activitate colectarea de fier vechi.
Aceasta a funcţionat până în anul 2000 şi a reprezentat sursa de finanţare a companiei de curierat FAN Courier la început. În acest timp, Felix Pătrăşcanu încerca să dezvolte propriul business în curierat.
Ulterior, cei trei şi-au unit forţele şi au înfiinţat FAN Courier, iar pe 16 ianuarie 1998 au avut prima comandă, pornind pe drumul afacerilor cu autoturismele Dacia personale. Adrian şi Neculai Mihai şi Felix Pătrăşcanu sunt prieteni din copilărie, fiind vecini în satul natal din Vrancea. Astăzi, FAN Courier este lider pe piaţa de curierat, având o cifră de afaceri de 686 mil. lei (148 mil. euro) şi circa 3.000 de autoturisme.
„Cred că una dintre cele mai importante lecţii în business este ca atunci când greşeşti să nu renunţi, să o iei de la capăt şi să atingi ţinta pe care ţi-ai propus-o. Trebuie să mergi pe drumul tău de fiecare dată. Şi acesta este sfatul pe care l-aş da şi antrepenorilor tineri, nu trebuie să renunţe după prima greşeală”, a spus Adrian Mihai, cofondator al FAN Courier. Compania este astăzi una dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale din transporturi, un sector unde companiile de stat şi cele străine ocupă locuri fruntaşe în majoritatea ariilor de activitate. Însă, FAN Courier se menţine pe prima poziţie în topul curierilor.
„România o duc mai departe antreprenorii şi toţi angajaţii din companiile antreprenoriale. Dacă vrei să vezi viitorul României trebuie să te uiţi la educaţie. Viitorul constă în tineri şi în cunoştinţele pe care le punem în bagajul lor.” - Adrian Mihai, cofondator al FAN Courier
Vasile Lucuţ
proprietar Unicarm
Vasile Lucuţ a început să producă mezeluri în 1997 cu 25 de angajaţi şi a dus businessul Unicarm la peste 2.800 de angajaţi şi afaceri de 664 mil. lei (143 mil. euro) în 2018.
„Anul 2013 a fost cel mai bun an pentru că am avut cea mai mare cifră de afaceri, investiţii puse în funcţiune în producţie şi retail. Însă, anii 2008-2010 au fost cei mai grei, efortul investiţional a fost maxim în condiţii de criză”, povesteşte Vasile Lucuţ, care conduce un grup care produce astăzi mezeluri, conserve, îngheţată, lactate, produse de panificaţie. Vasile Lucuţ deţine şi un restaurant în Satu Mare, dar şi o reţea de peste 100 de magazine alimentare.
Dorel Goia
acţionarul grupului TeraPlast
Antreprenorul Dorel Goia este unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri de pe plan local şi, totodată, unul dintre cei mai importanţi antreprenori clujeni. Goia este cel mai mare acţionar al grupului TeraPlast, activ în producţia de materiale de construcţii. TeraPlast SA, cea mai mare companie din grup, este listată la Bursa de Valori de la Bucureşti. Dorel Goia este partener şi în compania de construcţii ACI Cluj, controlată de mai mulţi antreprenori locali, printre care Ioan Aşchilean şi Horia Ciorcilă, şi mai deţine, de asemenea, lanţul de 46 de restaurante şi brutării La Casa, pornit în 2014.
TeraPlast s-a desprins, la începutul anilor ’90, din Întreprinderea de materiale de construcţii (IMC) Bistriţa, la ora actuală fiind singura companie cu origini în IMC Bistriţa care încă funcţionează. În 2017, TeraPlast a deschis o fabrică de panouri termoizolante în Serbia, prima investiţie a grupului în producţie dincolo de graniţele României.
Ca un pionier al capitalismului românesc, Dorel Goia a trecut prin toate etapele dezvoltării businessului local în ultimele trei decenii.
„Cea mai bună perioadă o consider a fi cea a anilor ’90. Concurenţa practic nu exista, iar dacă erai un om informat, dedicat şi perseverent, era imposibil să nu reuşeşti. Dintr-o altă perspectivă însă, tot anii ’90 au reprezentat şi cea mai dificilă perioadă, din cauza impredictibilităţii, a măsurilor economice şi legislative haotice, de genul dobânzilor de până la 180% pe an pentru un credit, confiscarea valutei etc.”.
Gheorghe Dolofan
acţionar majoritar al Trust Motors
Gheorghe Dolofan
Gheorghe Dolofan a fost printre primii oameni de afaceri români care la mijlocul anilor '90 demara oficial importul unei mărci auto, iar în prezent deţine ultimul business antreprenorial din importul de automobile.
Mai mult, Gheorge Dolofan nu numai că deţine prin Trust Motors importurile mărcii Peugeot de la mijlocul anilor '90, ci din 2013 a preluat şi importurile Citroen – singurul caz în care un anterprenor preia importurile de la o reprezentanţă locală, după ce Grupul PSA a decis închiderea Citroen România.
„Perioada intensă pentru businessul auto a fost între anii 2001 şi 2007, când vânzările de autovehicule în România au înregistrat creşteri de aproximativ 20% de la un an la altul, ajungând la nivelul record de circa 350.000 de unităţi în 2007 faţă de 87.000 în 2001", explică Gheorghe Dolofan. Pentru el cea mai dificilă perioadă a fost cea dintre anii 2008 şi 2013, când piaţa auto s-a contractat puternic. Pe de altă parte, până în acest moment Peugeot era printre primele mărci auto care au cunoscut o dezvoltare a reţelei de dealeri, fiind prezentă nu numai în Bucureşti, ci şi în mai multe oraşe din ţară. Dincolo de businessul auto, Gheorghe Dolofan a investit şi în transporturi, mai exact în compania Dolo Trans Olimp, condusă de nepotul său Cristian Dolofan.
,,România de mâine se pregăteşte de astăzi. Şi sunt multe semnale pozitive că tânăra generaţie dovedeşte că este preocupată de viitor, e trează şi implicată, şi dispusă să se angajeze civic. Viitorul României depinde însă de ceea ce face societatea actuală, cum investeşte în aceşti tineri, cum îi educă, pe ce valori şi totodată cum reuşeşte să-i motiveze sa rămână în ţară, să aducă schimbarea aici, în România.”
Mihai Miron
acţionarul grupului Ropharma
Mihai Miron a pornit încă din anii 1990 afacerile în domeniul medicamentului, fiind de profesie farmacist. Antreprenorul a profitat de cererea mare din piaţă pentru medicamente precum antibioticele, s-a asociat cu doi colegi de facultate şi a pus bazele Europharm, o fabrică de medicamente din Braşov.
În 1993 compania a ajuns la primul milion de euro, iar în 2003 trasa un precedent în industria medicamentului, după ce a vândut fabrica de medicamente către britanicii de la Glaxo Smith Kline, pentru circa 45 mil. dolari.
În 2009, Miron a revenit în piaţa medicamentelor, după ce mai multe companii au fuzionat şi au format astfel grupul Ropharma.
Astăzi, antreprenorul deţine prin Ropharma o fabrică de medicamente, un distribuitor şi o reţea de 140 de farmacii, răspândite în principal în zona Ardealului. În 2010, Mihai Miron a continuat investiţiile în domeniul sănătăţii, după ce a deschis Spitalul Sf. Constantin la Braşov.
Florin Andronescu
fondator al Flanco. A creat împreună cu soţia sa brandul Sanador.
Antreprenorul Florin Andronescu îşi începea cariera în domeniul automatizării şi al comunicaţiilor în 1982. Câţiva ani mai târziu, Andronescu a renunţat la statutul de angajat şi a intrat în lumea de business la finalul anilor 1990, când a înfiinţat Flanco Import Export, un acronim pentru Florin Andronescu Company.
Compania se ocupa atunci cu importul de aparatură, telefaxuri, computere din Austria. În 1992 a apărut şi primul magazin din reţeaua Flanco, dezvoltându-se puternic în următori ani în mandatul lui Andronescu. În 2006, după 16 ani, antreprenorul a renunţat la businessul Flanco, însă a rămas în lumea de business, dezvoltând compania de credite de consum Credisson, pe care a vândut-o ulterior, în 2005. În 2011, Florin Andronescu a investit alături de soţia sa Doris Andronescu 40 de mlioane de euro în reţeaua Sanador, cel mai mare spital privat din Bucureşti după numărul de paturi.
