Companii

ZF antreprenorii României. Antreprenorii din Moldova: Noi căutăm soluţii de finanţare, pieţe unde să ne vindem produsele, iar guvernanţii mai rău ne încurcă!

Peste 250 de oameni au participat ieri la Iaşi la conferinţa ZF Antreprenorii României „Capitalul privat românesc - o şansă pentru dezvoltarea economică a României“, organizată de ZF împreună cu Banca Transilvania. Următoarea oprire va fi pe 24 mai, la Craiova

Peste 250 de oameni au participat ieri la Iaşi la conferinţa ZF Antreprenorii României „Capitalul privat românesc - o şansă pentru dezvoltarea economică a României“, organizată de ZF împreună cu Banca Transilvania. Următoarea oprire va fi pe 24 mai, la Craiova

Autor: Mădălina Dediu Panaete

13.05.2016, 00:07 932

„Investitorii străini tranzitează România, în timp ce noi, antreprenorii, lăsăm ceva în urmă. Mâine, dacă vor găsi Republica Moldova mai atractivă, pleacă. Noi construim pentru următoarele generaţii.“

Antreprenorii din Iaşi, Bacău, Botoşani, Suceava, Vaslui şi Neamţ spun că se confruntă cu un dezinteres total din partea autorităţilor centrale şi locale în sprijinirea afacerilor româneşti.

„Cu oamenii din Moldova am reuşit să inovez în domeniul mondial al scaunelor pentru copii, iar primarul din Paşcani nici nu mă cunoaşte. În timp ce noi căutăm soluţii de finanţare, pieţe pe care să ne distribuim produsele şi venim cu inovaţii, guvernanţii mai rău ne încurcă“, a spus Doina Cepalis, antreprenoarea care conduce producătorul de scaune auto pentru copii Te-Rox, care deţine cinci fabrici cu peste 1.000 de salariaţi.

Doina Cepalis a fost prezentă în cadrul conferinţei „Capitalul privat românesc - o şansă pentru dezvoltarea economică a României“, organizată de ZF împreună cu Banca Transilvania la Iaşi. Aceasta este a cincea oprire a proiectului ZF Antreprenorii României, după Timişoara, Sibiu, Piteşti şi Braşov, iar în perioada următoare seria de conferinţe va continua în cele mai mari oraşe din ţară.

Următoarea oprire a evenimentului va fi la Craiova, pe 24 mai.

Doina Cepalis este una dintre cele mai puternice antreprenoare din Moldova, conducând un business cu afaceri de 120 milioane de lei anual. Ea trimite produsele din Paşcani în 50 de ţări din lume. Însă drumul antreprenorilor către export nu este lipsit de piedici, mulţi spunând că se confruntă cu faptul că România nu şi-a creat un brand de ţară. Mădălina Panaete

„Avem mari probleme în a ne vinde producţia la preţuri rezonabile sau comparative cu cele practicate de alţi producători din comunitatea europeană. De ce? Pentru că nu avem un brand de ţară. Participăm la expoziţii, la târguri, dar nu există niciun funcţionar care să stea tot timpul acolo şi să vină cu un program pentru a dezvolta brandul de ţară. Fără brand de ţară nu putem creşte exportul, nu suntem cunoscuţi în străinătate, nu avem credibilitate în ceea ce priveşte calitatea produselor“, a spus Vasile Lungu, proprietar al Agro Industrial Ceres din Iaşi, un grup activ în agricultură, turism, zootehnie şi horticultură.

Cei doi antreprenori au subliniat în cadrul conferinţei la care au participat peste 250 de antreprenori, manageri sau bancheri doar o parte mică din multitudinea de probleme cu care se confruntă companiile din Moldova.

„Problemele cu care se confruntă antreprenorii din Moldova sunt în general aceleaşi cu cele ale tuturor antreprenorilor din România şi anume lipsa sprijinului sau chiar obstacolele puse de către stat în calea dezvoltărilor antreprenorilor, lipsa şcolilor profesionale, a predictibilităţii fiscale, dar şi relaţia cu ANAF“, spune Andrei Dudoiu, director general adjunct al Băncii Transilvania.

Cu excepţia unor investitori din domeniul auto şi IT precum Delphi sau Amazon care au venit la Iaşi, restul judeţelor din Moldova nu au reuşit să atragă investiţii străine importante, iar acest lucru se poate observa şi în evoluţia businessului de la nivelul judeţului. De exemplu, companiile din Iaşi şi-au crescut businessul cu 23% în criză, în timp ce cele din Timiş şi l-au dublat.

Moldova este regiunea unde ponderea antreprenorilor în cifra de afaceri totală ajunge la peste 90% în unele judeţe, însă acest fapt nu este de ajuns pentru a conduce la dezvoltarea economică a regiunii. În plus, antreprenorii de aici nu reuşesc să găsească domenii unde pot fi competitivi.

„Antreprenorii din regiune spun că se confruntă cu o lipsă a cererii pentru produsele lor, ceea ce denotă faptul că nu s-au adaptat la cererea de pe piaţă. Aceştia ar trebui să facă studii serioase şi să producă ceea ce vrea piaţa“, a spus Eugen Rădulescu, director în cadrul Direcţiei de Stabilitate Financiară a BNR.

Moldova este o zonă ocolită de marii investitori, aceştia preferând Transilvania sau zona Bucureştiului pentru a-şi aduce capitalul.

Astfel, oamenii de afaceri din Moldova spun că singura soluţie pentru dezvoltarea regiunii este o mai bună colaborare între antreprenori pentru a forma o singură voce în faţa Guvernului.

„Dacă vrem să schimbăm ceva trebuie să ne unim. Şi dacă ne organizăm şi formăm aceeaşi voce o să fim auziţi“, consideră Mărioara Mihalcea, proprietar al firmei M&R din Iaşi, care procesează carne, dar care produce şi legume.

Ideea este susţinută şi de Doina Cepalis.

„Eu cred în antreprenorii români, suntem foarte buni. Putem deveni o forţă, trebuie să lăsăm generaţiilor următoare un capital românesc. Investitorii străini tranzitează România, în timp ce noi, antreprenorii, lăsăm ceva în urmă. Mâine dacă vor găsi Republica Moldova mai atractivă pleacă. Noi construim pentru următoarele generaţii“, a spus antreprenoarea. 

Citiţi mai multe despre ceea ce au spus antreprenorii din Moldova la conferinţa organizată la Iaşi în ediţia de luni a Ziarului Financiar.