Companii

ZF Antreprenorii României. „Avem nevoie de o strategie în agricultură şi turism. Străinii nici nu ştiu unde este România pe hartă“

ZF Antreprenorii României. „Avem nevoie de o strategie...

Autor: Mădălina Dediu Panaete

14.06.2016, 00:08 636

Antreprenorii din Con­stanţa, Tulcea, Ialo­miţa, Călăraşi şi Giur­giu, judeţe în care turismul şi agricultura predomină, spun că România are nevoie de strategii clare în aceste două domenii pentru a valorifica la maxi­mum potenţialul acestor sectoare.

„Am avut o întâlnire cu 25 de touroperatori din Polonia, au venit să vadă litoralul, au zis că e frumos, nemaipomenit, dar problema este că nimeni nu ştie nimic despre noi. Părinţii lor au invadat litoralul românesc înainte de Revoluţie, dar copiii lor nici nu ştiu unde e România pe hartă. Şi ce fac guvernanţii?”, a declarat Nicolae Bu­co­vală, antre­prenorul care con­trolează complexul Steaua de Mare din Eforie Nord şi care este şi vice­preşe­dinte al Federaţiei Patronatelor din Turismul Românesc .

El este unul dintre oamenii de afa­ceri care au cumpărat hoteluri construite în perioada comunistă şi care au investit în modernizarea lor.

Nicolae Bucovală a fost prezent la con­ferinţa „Capitalul privat românesc - o şansă pentru dezvoltarea eco­nomică a Ro­mâniei“, organizată de ZF împreună cu Banca Transilvania la Constanţa.

Aceasta este a opta oprire a pro­iectului ZF Antreprenorii României, după Timişoara, Sibiu, Piteşti, Braşov, Iaşi, Craiova şi Alba Iulia. Iniţiativa ZF va continua în toamnă în alte oraşe din ţară precum Cluj-Napoca, Oradea şi Ga­laţi. Alături de antreprenori şi ma­na­geri ai companiilor româneşti, la eve­ni­ment au fost prezenţi şi repre­zen­tanţi ai autorităţilor locale şi bancheri. În total, circa 240 de participanţi au dez­bătut la Constanţa problemele şi perspec­tivele de dezvoltare ale capita­lului românesc.

Antreprenorul spune că alte ţări au reuşit să transforme turismul într-o sursă importantă de venit în 20 de ani, timp în care România nu a dus acest sector la mai mult de 1% din PIB. El dă exem­plul Albaniei sau Macedoniei, unde turismul reprezintă ponderi mult mai mari în PIB. Acelaşi lucru este sub­liniat şi de antreprenorii din agricultură, care cer o strategie clară pentru sectorul din România, care acoperă nevoile dife­rite pentru sub­venţii ale agri­cul­torilor români faţă de cei din Vest.

„În agricultur nu avem în strategie să vedem pe ce sector vrem să creştem şi ce poate România să facă ba­zân­du-ne pe resursele naturale pe care le are. România poate face lapte, produse din lapte, carne, ouă. Transformând cât mai mult din producţia primară în una procesată, atunci putem aduce plusvaloare. Dar trebuie să stabilim o stra­tegie“, a spus Nicuşor Şerban, administrator al companiei din zootehnie şi producţie de lactate Agroserv Mariuţa.

În lipsa investiţiilor, agricultura este încă dependentă de con­diţiile meteo, iar acest lucru afectează în mod direct PIB-ul României. De exemplu, anul trecut anul agricol prost s-a reflectat în datele PIB. Agricultura a scăzut cu 9,4% faţă de 2014, a avut o contribuţie la PIB de doar 4,2% şi o contribuţie negativă la creşterea economică de minus 0,5%.

Deşi multinaţionalele domină comerţul cu cereale, antreprenorii recunosc că fără acestea sectorul nu s-ar fi dezvoltat deoarece băncile şi-au îndreptat privirea către agricultură abia în ultimii ani.

„Fără ele (multinaţionale - n. red.) nu ne puteam descurca pentru că băncile şi-au îndreptat atenţia spre agricultură doar în ultimii ani, când sectorul a devenit mai interesant. De multe ori, băncile nu simt nevoile reale ale companiilor sau vin cu finanţarea prea târziu pentru că în agricultură dacă nu ai făcut o lucrare astăzi, degeaba o faci mai târziu“, a spus şi Angelo Nicolae, general manager al diviziei de agrobusiness a Brise, grup controlat de antreprenorul român Marius Bucur.

Antreprenorii spun şi că legislaţia este încă stufoasă, că avem legi prost făcute şi aplicate, că taxele sunt mari, dar şi că se lovesc de uşi închise atunci când vor să comunice cu autorităţile locale.

„De exemplu, vin reprezentanţi ai ANAF şi spun: ai de plată 200.000 de lei pentru că ţn 2008 ai făcut afaceri cu un partener care a avut comportament inactiv. Şi întrebi: ce înseamnă asta? Şi zic că acea companie nu a depus declaraţii la Fisc, dar şi că eu nu aveam cum să verific asta. Atunci de ce mă taxaţi pe mine pentru ce nu a plătit respectiva firmă ?” , spune Ioan Păuna, directorul general al producătorului de uleiuri vegetale Argus Constanţa.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO