• Leu / EUR4.7612
  • Leu / GBP5.3976
  • Leu / USD4.2560
Companii

ZF Antreprenorii României. „Capitalul privat românesc - o şansă pentru dezvoltarea economică a României: „Nu cred că asistăm la priveghiul capitalului românesc. Văd antreprenori care sunt lideri în domeniile lor“

Autor: Mădălina Panaete

4 apr 2016 1415

Reducerea numărului de taxe, profesio­nalizarea instituţiilor de stat, simplificarea legilor, predictibilitatea sistemului le­gislativ, dar şi susţinerea industriilor care aduc valoare adăugată în economie sunt doar câteva din cerinţele antreprenorilor din Braşov, Prahova, Covasna şi Harghita.

Oamenii de afaceri din Braşov, Prahova, Covasna şi Harghita, judeţe în care activează mai mult de 38.000 de firme cu acţionariat local, spun şi că legea insolvenţei trebuie schimbată.

„Eu aş schimba legea insolvenţei. Este o boală pentru România atât pentru firmele serioase, cât şi pentru stat. Rata de succes a acestei legi a insolvenţei este de 2%, este o ruşine naţională. Este inadmisibil ca un proprietar al unei companii în insolvenţă să nu îşi plătească nişte datorii, apoi să bage firma în faliment şi să mute activitatea pe o firmă nouă fără nicio problemă“, a spus Marcel Bărbuţ, proprietarul producătorului de materiale pentru construcţii AdePlast din Prahova.

Antreprenorul, care este unul dintre cei mai puternici din judeţul Prahova, a fost prezent la conferinţa „Capitalul privat românesc - o şansă pentru dezvoltarea economică a României“, organizată de ZF împreună cu Banca Transilvania la Braşov. Aceasta este cea de-a doua oprire a proiectului ZF Antreprenorii României, după Piteşti, iar în perioada următoare iniţiativa ZF va continua în cele mai mari oraşe din ţară.

Mai bine de 200 de antreprenori, manageri şi bancheri au fost prezenţi în cadrul conferinţei unde s-au discutat problemele mediului de afaceri românesc, cum poate statul să ajute antreprenorii în dezvoltarea afacerilor, dar şi cum văd antreprenorii schimbările care trebuie să fie făcute în cadrul aparatului de stat.

Una dintre problemele ridicate a fost profesiona­lizarea instituţiilor de stat şi simplificarea legilor, fără de care nu se poate eficientiza modul de lucru al angajaţilor de la stat, cât şi munca oamenilor de afaceri.

„Avem nevoie de o reformă a instituţiilor statului, care efectiv au capturat mediul de afaceri într-un mod care nu este tocmai eficient. Dacă nu vor înţelege să deformateze mediul economic de o legislaţie făcută pe genunchi, făcută prost şi aplicată şi mai prost, degeaba antreprenorii se străduiesc, pentru că vor fi blocaţi“, apreciază Silviu Manole, administrator al Wega Invest, firmă care produce apa minerală medicinală Vâlcele. Silviu Manole a lucrat cu echipa sa mai bine de doi ani la produsul pentru care a şi primit brevet de invenţie. El afirmă şi că este nevoie de o simplificare a sistemului legislativ, dar şi de o profesionalizare a instituţiilor statului.

„Aş elimina influenţa politică pentru că mulţi funcţionari au o singură teamă: aceea că răspund în faţa partidului, nu în faţa cetăţeanului“, a continuat el.

Andrei Dudoiu, director general adjunct al Băncii Transilvania, a observat că printre punctele slabe ale mediului de afaceri local este predictibilitatea mediului fiscal.

Ideea este susţinută şi de Carmina Paraschiv, directorul general al Ana şi Cornel, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa cărnii, care spune că din cauza legilor care se schimbă chiar şi la jumătatea anului nu îşi poate pune nişte obiective sustenabile.

„Nu putem face un plan de afaceri, nu putem să stabilim nişte obiective, pentru că ne trezim la jumătatea anului că se mai modifică ceva. Un lucru care n-a fost luat în calcul la începutul anului“, a spus Carmina Paraschiv, care conduce o companie cu afaceri de peste 150 milioane de lei.

Ana şi Cornel este una dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale din judeţul Prahova, acolo unde activează peste 14.000 de firme cu acţionariat românesc, care adună afaceri de peste 25 miliarde de lei.

În plus, pe lângă o reformă a sistemului legislativ, antreprenorii spun că au nevoie de mai puţine taxe şi impozite, dar şi de facilitarea plăţii acestora chiar şi de la distanţă.

„Dacă aş fi la Palatul Victoria aş face mai puţine lucruri. Cred că intervenţia statului trebuie să fie mai mică, să ne lase în pace. Dar cred că trebuie să ne reducă numărul de impozite în primul rând şi procentul impozitelor în al doilea rând. De asemenea, să putem să ne plătim taxele la distanţă“, a spus Ionuţ Ţaţa, preşedinte al companiei de consultanţă Iceberg.

Însă antreprenorii şi managerii sunt optimişti în privinţa evoluţiei antreprenoriatului în România, deşi subliniază încă o dată faptul că antreprenorii ar trebui să fie uniţi. „Cred că peste toate neajunsurile şi lipsa de susţinere din partea statului, spiritul antreprenorial românesc poate să răzbească. Din păcate, în România nu prea funcţionează unitatea între antreprenori, însă cred că avem şase să vedem din ce în ce mai multe exemple de acest fel“, a spus Andrei Dudoiu, director general adjunct al Băncii Transilvania. Unul dintre cele mai importante exemple în acest sens este faptul că România se află pe ultimele locuri în Europa ca număr de cooperative.

Remus Crăciun, director general al Eco­pack, este la rândul lui optimist cu privire la evoluţia antrepreno­riatului în Ro­mânia în următorii ani.

„Nu cred că asistăm la priveghiul capitalului românesc. Văd antreprenori care sunt lideri în domeniile lor. Cred că tonul ar trebui să fie mai optimist şi sunt de părere că ar trebui să fim recunoscători aces­tor antreprenori care şi-au dedicat viaţa să construiască aceste businessuri. Capitalul românesc se va dezvolta fără îndoială“, a spus Remus Crăciun, director general al Ecopack din Braşov, producător de ambalaje controlat de omul de afaceri Vladimir Cohn. Cu 37,2 mld. lei cifră de afaceri a companiilor din judeţ, Braşovul este pe locul cinci în topul judeţelor după puterea economică din România dacă nu se iau în considerare Bucureştiul şi Ilfovul, care împreună au 450 mld. lei cifră de afaceri în 2014.

Însă mai este loc de îmbunătăţiri ale mediului de afaceri românesc, având în vedere că deşi România este mai bine reprezentată ca număr de firme pe plan local, firmele străine au 49% din cifra de afaceri totală a companiilor din România, faţă de 47% cât au firmele cu acţionariat privat românesc. În plus, firmele româneşti stau mai rău şi din punctul de vedere al pierderilor.

„Calitativ, vedem că ar mai fi soluţii de îmbunătăţire a acestui spirit antreprenorial şi un exemplu este ponderea firmelor din economie cu capitaluri proprii negative în total firme. Şi constatăm că la începutul anilor ’90 raportul era de circa 9 la 1, respectiv 90% din firmele din economie aveau capitaluri proprii pozitive, iar în prezent ponderea a ajuns la circa 50%. Unei firme din două pierderile i-au «mâncat» tot capitalul şi acesta este acum este negativ“, a afirmat Florian Neagu, director adjunct la Direcţia de Stabilitate Financiară a BNR.

 

 

Andrei Dudoiu, director general adjunct, Banca Transilvania

♦ Cred că peste toate neajunsurile şi lipsa de susţinere din partea statului, spiritul antreprenorial românesc poate să răzbească.

♦ Din păcate în România nu prea funcţionează unitatea între antreprenori, însă cred că avem şase să vedem din ce în ce mai multe exemple de acest fel. Pe de altă parte, firmele antreprenoriale româneşti care văd succesul sunt cele care reuşesc să delege şi să-şi formeze la un moment dat o echipă de management care poate să se specializeze şi să devină experte pe anumite zone pe care antreprenorul, aşa-numit „one man show”, nu le poate acoperi complet. Sfatul nostru pentru antreprenori este să delege şi să susţină angajaţii. Am observat că generaţia Y nu sunt foarte motivaţi de partea financiară, ci îşi doresc să aibă putere de decizie. Există tot felul de soluţii pe care le recomandăm antreprenorilor. Şi noi, ca bancă, trebuie să fim alături de clienţi chiar şi atunci când se lovesc de insucces şi să nu le „luăm umbrela atunci când plouă”.

♦ Printre punctele slabe ale mediului de afaceri românesc sunt lichiditatea scăzută a firmelor antreprenoriale, lipsa de predictibilitate a mediului fiscal, dar şi participarea antreprenorilor la investiţii, care este scăzută. Printre puctele tari se numără consecvenţa şi predictibilitatea în businessul pe care îl au, dar şi credibilitatea şi brandul pe care îl creează antreprenorii.

♦ Din păcate turismul, care este un domeniu de excelenţă pentru Braşov, Prahova, Covasna şi Harghita, nu este ajutat de infrastructură.

 

Marcel Bărbuţ, CEO al AdePlast, Ploieşti

♦ Urmăresc din 2005 ce fac competitorii mei, cum a evoluat fiecare, ce cotă de piaţă au, ce salarii au, care e productivitate lor, dar şi cât reprezint eu din piaţă. Sunt multinaţionale care au pierderi de două ori mai mari decât profitul meu. Şi nimeni nu ia nicio măsură, să meargă să îi întrebe de ce au pierderi când alţii în piaţă nu au. Dacă aş fi la Palatul Victoria, aş lua măsuri contra celor care fac pierderi dacă nu există explicaţii pentru acestea. Aş controla în amănunt să văd unde îşi duc aceste firmele banii. Ar trebui ca toate firmele să fie tratate în acelaşi fel.

♦ Aş schimba legea insolvenţei. Este o boală pentru România, pentru firmele serioase şi pentru stat. Rata de succes a acestei legi a insolvenţei este de 2%, este o ruşine naţională. Este inadmisibil ca un proprietar al unei companii în insolvenţă să nu îşi plătească nişte datorii, apoi să bage firma în faliment şi să mute activitatea pe o firmă nouă fără nicio problemă.

♦ Nu sunt un antreprenor de tipul „one man show”, am în spatele meu o echipă extrem de mare, sunt specialişti.

♦ Nu îmi explic de ce în Prahova 70% din firme au capital majoritar românesc. Însă pot spune că Prahova este din punct de vedere logistic un judeţ foarte bine aşezat. Ştim cu toţii că toate costurile de transport sunt enorme pentru toate produsele. Sunt foarte mulţi care şi-au făcut firme în industria petrolului şi susţin multinaţionale.

 

Cristian Pârvan, secretarul general al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România

♦ Apelul puternic pe care îl lansez este că toţi antreprenorii trebuie să încercăm să lucrăm mai eficient, cu valoare adăugată mai mare. Altfel, evident că rămânând cantonaţi în confecţii, mobilă, comerţ sau industria alimentară, domenii preponderente în activitatea firmelor, salariile sunt la un nivel scăzut. Evident că din producţia de buncăr, Braşov are muncitori necalificaţi la asamblare piese. Trebuie să creăm mai multe locuri de muncă dezvoltând zonele de competitivitate din fiecare regiune şi aici este o zonă competitivă puţin valorificată.

♦ În şase ani s-au dat 600 de milioane de euro pentru stimularea investiţiilor mari şi evident că aceşti bani au fost luaţi de multinaţionale. Avem nevoie de piaţă, de tehnologie, de vânzări, pentru că acesta este marele avantaj al investiţiilor străine, dar haideţi să avem o politică naţională, să dăm ajutoare de stat, adică din banii noştri, proporţional cu cât se integrează cu subfurnizori români. Tocmai pentru a părăsi această situaţie de industrie de buncăr. Aducem totul din afară, ducem totul în afară, şi prin preţuri de transfer, inclusiv profitul sau o mare parte din profit. Daţi ajutoare de stat astfel încât să revigorăm anumite lanţuri de valori ce înseamnă locuri de muncă şi reluarea unor producţii care sunt valabile şi astăzi. De exemplu, industria de fire şi ţesături naturale pe care o am avut-o şi este aproape zero, cu excepţia unei culturi de cânepă şi prelucrare la Alba Iulia. Avem condiţii şi din păcate dăm bani, dar nu refacem aceste filiale care ar putea crea noi locuri de muncă.

 

Ioan Simion, proprietarul Confind SA, Câmpina

♦ Avem 1.300 de salariaţi şi este greu când vine ziua de salariu. În această industrie trebuie să te descurci singur, nu simt niciun fel de ajutor din partea statului. Preţul barilului care este în scădere ne creează probleme, dar ne descurcăm. Din păcate suntem dependenţi de această industrie. La noi salariul mediu brut este de 3.200 de lei pe lună şi nu avem nicio problemă în a găsi forţă de muncă. De ce? Pentru că în Câmpina sunt 34.000 de locuitori, iar din industrie n-a mai rămas mai nimic. Înainte de Revoluţie, Câmpina avea 40.000 de locuitori şi 40.000 de salariaţi. Industria era foarte dezvoltată, acum s-a dus totul de râpă şi am ajuns să fim noi cea mai importantă companie pentru că toate celelalte companii privatizate au fost distruse sau au mai rămas doar urme din ele. Din fostele stele ale industriei româneşti nu s-a mai ales nimic.

♦ În 25 de ani, Confind nu a beneficiat de niciun ajutor de stat, dar o firmă străină cum vine în România, zice că angajează 200-300 de salariaţi şi vrea imediat să ia bani de la stat.

♦ Am constatat că Romarm are în structură 15-16 întreprinderi, care sunt aceleaşi companii dinainte de Revoluţie şi cu aceleaşi maşini-unelte şi care cred că eu că nu pot face proiectile. Am încercat să ajung la Romarm şi să văd dacă o firmă privată se poate transforma în furnizor pentru armată. Am maşini cu comandă numerică, pentru mine proiectilul ar fi egal cu zero din punct de vedere tehnic ca să-l execut, dar nu pot ajunge la Romarm. Ce trebuie să fac să fiu furnizor de muniţie?

 

Laszlo Dobra, director general, Secuiana, Târgu Secuiesc

♦ Trebuie să găsim o soluţie pentru ca industria textilă să supravieţuiască. Soluţii există, dar producătorii sunt singuri, fără ajutor din partea statului. Un exemplu care ar putea fi aplicat şi pe piaţa românească este istoria pantofilor din Portugalia. Portugalia, deşi este o ţară cu salarii mai mari, a rezistat pe această piaţă, a trecut către o industrie a pantofilor de lux şi sunt firme care fac produse de valoare adăugată mare. Asta s-ar putea face şi cu industria confecţiilor din România.

♦ Salariile mari sunt un vis pentru industria textilă, noi suntem la marginea de jos. De exemplu, numai la lohn costurile salariale sunt 80% din totalul costurilor. Cel mai tare ne-a afectat creşterea salariului minim, care era  600 de lei şi a ajuns în mai puţin de şase ani la 1.250 de lei. Degeaba mă duc la clientul din afară şi îi spun că a crescut salariul minim, că nu vrea să crească preţul. Creşterea salariului minim nu a ţinut cont de productivitatea din industria românescă. Nu spun că nu trebuie să avem salarii mai mari, ci că această creştere trebuie să aibă o bază reală. Nu trebuie să ne facem competitivi prin mijloace administrative, ci prin producerea de valoare adăugată. Dacă aş fi la Palatul Victoria aş face un studiu pentru creşterea salariului minim astfel încât să văd cât poate economia românească să plătească.

♦ Trebuie să facem produse cu o valoare adăugată mai mare sau să creştem brandurile româneşti.

 

Horaţiu Ţepeş, administrator, Bilka Steel, Braşov

♦ Din punctul nostru de vedere, piaţa merge bine. Noi în 2009-2010 ne-am luptat cu multinaţionale, am reuşit să câştigăm, iar acum topul celor mai mari trei companii din sector este format din companii româneşti. Piaţa construcţiilor este în creştere, cu cifre mici însă. Suntem optimişti pentru anul următor pentru că în România construcţiile sunt în fază incipientă, deci avem foarte mult de lucru în acest sector. Este un moment prielnic de făcut business.

♦ Platforma Rulmentul este domeniul public al statului şi cine a vrut să facă parcuri industriale în Braşov a fost direcţionat în afara oraşului. Dar în oraş, unde este important pentru forţa de muncă, platforma este în paragină. Am depus cerere de concesionare, dar cererea se plimbă între instituţii. Avem nevoie de încă o suprafaţă de teren pentru a ne dezvolta.

♦ Este adevărat că şi cu ajutorul companiilor străine se poate ridica o economie. Însă, trebuie să facem un exerciţiu de imaginaţie şi să vedem cum va fi peste zece ani. Cel mai probabil până atunci costul cu forţa de muncă va creşte, iar multe dintre multinaţionalele de pe plan local vor pleca. Vom intra probabil într-o criză din acest motiv. Aş sugera să se susţină capitalul autohton acum, când este un optimism în piaţă, când este un mediu prielnic.

 

Remus Crăciun, director general, Ecopack, Braşov

♦ Nu cred că asistăm la priveghiul capitalului românesc. Văd antreprenori care sunt lideri în domeniile lor. Cred că tonul ar trebui să fie mai optimist şi sunt de părere că ar trebui să fim recunoscători acestor antreprenori care şi-au dedicat viaţa să construiască aceste businessuri. Capitalul românesc se va dezvolta fără îndoială.

♦ Companiile noastre - Ecopack şi EcoPaper - au fost pionerii industriilor de hârtie şi ambalaje din România. Fabrica din Ghimbav are o istorie îndelungată, facem în jur de 200 km de ambalaje pe zi, iar la Zărneşti facem 600 km de hârtie pe zi, iar în curând vom face peste 1.000 km pe zi. EcoPack are o cifră de afaceri de 25 mil. euro, iar EcoPaper avem 35 mil. euro. Avem peste 300 de angajaţi, care au venituri chiar peste cele de la stat. Dezvoltarea profesională şi personală a oamenilor este foarte importantă şi ca să poţi să-i dezvolţi trebuie să reuşeşti să-i ţii în companie şi ca să-i ţii trebuie să-i plăteşti foarte bine.

♦ Capitalul românesc şi cel străin nu sunt într-o concurenţă principială, ele trebuie să existe împreună, unul fără altul nu pot exista. Nivelul de dezvoltare al României de astăzi a fost susţinut şi de capitalul străin. Ceea ce ne afectează în mod direct este mai puţin că prin pierderile pe care le fac firmele străine nu plătesc impozit, nu este treaba noastră, a antreprenorilor români, ci că prin aceste pierderi îşi finanţează cumpărarea de cotă de piaţă în detrimentul nostru, finanţează salarii mari şi lucruri care nu ar trebui finanţate în acest mod.

 

Ilie Mihalache, director general, Direcţia Generală Păduri, Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor

♦ Sunt de 11 ani în domeniul administraţiei de stat, dar vreme de 15 ani am fost în mediul privat. Cunosc toate emoţiile antreprenorilor. Am sentimentul că domeniul industriei noastre se fragmentează foarte mult într-un mod pe care nu-l întâlneşti în lumea capitalistă, dezvoltată, aşezată. Nu am întâlnit pe pieţe mari precum Franţa sau Marea Britanie ceea ce se întâmplă în România. Lucrează şi ei separat, dar în branşă se lucrează grupat, pe bază de programe comune. Pe domeniul meu nu putea intra altă companie din afară decât prin intermediul unui broker. Noi am făcut o greşeală că am dat voie companiilor din afară să ajungă până la nivelul de producător. Au aflat că eu vând cu un preţ mai mic, că altcineva vinde cu un preţ mai mare şi în acest fel au îngenuncheat economia românească şi va fi greu să refacem structura. Până când nu vom face o structură clară nu vom reuşi să ne dezvoltăm pe domenii mai mici.

♦ Industria mobilei s-a dezvoltat foarte bine, au dispărut coloşii mari, dar s-au înfiinţat firme mici care produc mult şi foarte bine. Acest lucru pentru că acesta reprezintă istoric un domeniu în care românii se pricep, au şi materie primă, au tradiţie şi cunoştinţe. Aici cred că antreprenorii au un viitor deosebit. Cred că aici guvernul ar trebui să dea ajutor de stat la produsul final. Nu vom ajuta economia dacă finanţăm exportul de materie primă.

 

Florian Neagu, director adjunct la Direcţia de Stabilitate Financiară a BNR 

♦ Ne-am uitat la toate firmele care s-au înfiinţat în România după ’90 şi ne-am uitat la bilanţuri sau la conturi de rezultate. Numărul de firme s-a dublat faţă de anul 1994. Calitativ, vedem că ar mai fi soluţii de îmbunătăţire a acestui spirit antreprenorial şi un exemplu este ponderea firmelor din economie cu capitaluri proprii negative în total firme. Şi constatăm că la începutul anilor ’90 raportul era de circa 9 la 1, respectiv 90% din firmele din economie aveau capitaluri proprii prozitive. În prezent, ponderea a ajuns la circa 50%. Unei firme din două pierderile i-au „mâncat” tot capitalul şi acesta este acum negativ. De asemenea, avem o economie tot mai mică. Constatăm că 95-96% din microîntreprenderi au rămas în aceeaşi categorie în 5-10 ani. Dacă ne uităm la corporaţii vedem că circa 60-65% au rămas la aceeaşi dimensiune. Ca să fii competitiv pe plan regional, european, pentru a putea face faţă şocurilor, trebuie să fii mai mare.

♦ Antreprenorii români au reuşit per ansamblu să obţină profituri importante în 20 de ani. Dacă ne uităm în structura capitalului, constatăm că pierderile pe care le generează firmele străine în ultimii zece ani sunt la acelaşi nivel cu pierderile firmelor cu capital autohton, deşi sunt mai multe firme româneşti decât străine. Însă, profiturile cumulate ale firmelor româneşti sunt cu 25-30% mai mari decât cele ale firmelor străine. De aceea este bine să fie o balanţă echilibrată în economie.  

 

Carmina Paraschiv, director general, Ana şi Cornel, Mizil, Prahova

♦ Noi nu avem puterea firmelor din afară, nu avem know-how şi experienţa lor. Compania noastră activează cu 97 de magazine proprii. Dacă apelăm la retailul modern trebuie să ne asumăm de la început o rentabilitate foarte mică, chiar pierderi. De ce? Pentru că ei ştiu ce trebuie făcut şi noi le permitem. Retailul modern se dezvoltă foarte mult, a ajuns deja la 50% din comerţ, iar noi vom ajunge să nu mai avem unde să vindem. Piaţa de desfacere va fi o problemă. Noi activăm şi ne dezvoltăm în cealaltă jumătate a comerţului, cea tradiţională. Avem o problemă de putere. Am vizitat fabrici din afară, am văzut tehnologia şi inovaţia de acolo, am văzut oamenii şi mi-aş dori să ajungem şi noi acolo. Dar ne blocăm. Şi un blocaj ar fi şi cadrul legislativ pentru că noi funcţionăm după nişte reguli. Avem nevoie de mai mult suport aici, de nişte legi care să protejeze România.

♦ Documentarea, investiţia în oameni, inovaţia şi tehnologia sunt foarte importante. Noi investim, dar avem o piaţă instabilă. Nu putem face un plan de afaceri, să stabilim nişte obiective, pentru că ne trezim la jumătatea anului că se mai modifică ceva. Lucrul care n-a fost luat în calcul la începutul anului. Sunt optimistă că lucrurile se îmbunătăţesc. Cel puţin în ultimul an vedem o îmbunătăţire în sectorul nostru de activitatea datorită reducerii TVA la alimente. A crescut consumul într-adevăr sau cel puţin aşa am simţit noi, dar oricând mă aştept la o modificare.

 

Kuthi Lazăr, reprezentant, Cooperativa Agricolă, Târnava Mare

♦ Fermierii din zonă au simţit că sunt expuşi unor „ameninţări” din partea procesatorilor de lapte şi s-au gândit să cumpere o fabrică de procesare a laptelui. S-au adunat 260 de oameni din mai multe localităţi şi au pus împreună bani şi au cumpărat o unitate de procesare. În prezent, Cooperativa Agricolă Târnava Mare este formată din 260 de fermieri, care adună laptele, îl procesează şi comercializează produsele rezultate pe piaţă. Media de vaci per acţionar este de trei capete în cadrul cooperativei. A fost prima cooperativă de acest fel din ţară care s-a organizat în acest mod. Decizia fermierilor de a se asocia a venit odată cu anunţul unui procesator că nu va mai prelua lapte din zonă. Deci practic a fost nevoie de această cooperativă agricolă. Astfel, am putut să asigurăm continuitatea produselor realizate de producătorii noştri şi le putem distribui în lanţurile de magazine. Pe cont propriu nu ar fi rezistat aceşti fermieri.

♦ Este mult mai dificil să stabileşti preţul laptelui când vorbeşti cu un şef de companie. Aici, toţi urmăm tendinţa pieţei.

 

Melles Elod, administrator, Ocolul Silvic de Regim Gheorgheni

♦ Noi activăm într-o piaţă sensibilă, administrăm păduri, arii protejate şi încercăm să facem cercetare-inovare în silvicultură. Este foarte greu, în ultimul timp asistăm la o subfinanţare acută a sectorului forestier. Sectorul forestier are o istorie îndelungată în judeţul Harghita şi Mureş, unde activăm noi. Cel mai bine se vede subfinanţarea sectorului în fondurile Programului Naţional de Dezvoltare Rurală ( PNDR) 2014-2020. Astfel, pentru sectorul silvic sunt alocaţi 180 de milioane de euro, comparativ cu agricultura, unde sunt fonduri de 8 miliarde de euro.

♦ Ar fi nevoie de investiţii în maşini, în utilaje, în infrastructură silvică. Este o problemă foarte mare faptul că 70% din veniturile proprietarilor de păduri provin din vânzarea lemnului. Acest lucru ne duce în zona unor ţări slab dezvoltate. Ar trebui să intervină aici guvernul, să sprijine dezvoltarea durabilă a pădurilor. În comparaţie cu un proprietar de teren agricol, proprietarul de pădure nu beneficiază de nicio subvenţie şi nicio compensaţie de la stat. Este o discriminare negativă pentru proprietarul de păduri care trebuie să dea bani pentru executarea lucrărilor operaţionale în pădure ca să se obţină lemn de calitate. Nu mai vorbim de paza pădurilor. Circa 70% din pădurile din Harghita sunt în arii protejate şi nu beneficiază de nicio subvenţie, deşi are multe restricţii.

 

Ionuţ Ţaţa, preşedinte, Iceberg, Braşov

♦ Am făcut un business de consultanţă de finanţări şi investiţii până să mă hotărăsc ce afacere să fac. Fac în continuare consultanţă, însă m-am extins spre alte zone comerciale, antreprenoriale. Am avut câteva eşecuri şi eşecurile sunt foarte importante. Astăzi dezvoltăm nişte start-up-uri conexe cu activitatea noastră. Consultanţa produce multă hârtie şi atunci am creat de anul trecut un business de arhivare şi digitalizare. După ce facem un proiect de consultanţă clientul trebuie să păstreze documentele şi am văzut o oportunitate.  

♦ Dacă aş fi la Palatul Victoria, aş face mai puţine lucruri. Cred că intervenţia statului trebuie să fie mai mică, să ne lase în pace. Dar cred că trebuie să ne reducă numărul de impozite în primul rând şi rata impozitelor în al doilea rând. De asemenenea, să putem să ne plătim taxele la distanţă. Noi la Braşov am înfiinţat un fel de „WeWork” pentru că ne-am dat seama că în ecosistemul antreprenorial sunt mulţi oameni cu idei şi nu au unde să se întâlnească. Am creat un spaţiu de co-working numit Hub Onezero, practic este un etaj din clădirea noastră de birouri şi reunim antreprenori, freelanceri. Căutăm în rândul acestor antreprenori şi idei în care să investim, dar şi oameni cu care să colaborăm. Este un mediu mai flexibil de a lucra şi încercăm să facem un tranzit pentru echipa noastră, să-i învăţăm să lucreze mobil.

 

Silviu Manole, administrator al Wega Invest, Vâlcele

♦ Avem nevoie de o reformă a instituţiilor statului, care efectiv au capturat mediul de afaceri într-un mod nu tocmai eficient. Dacă nu vor înţelege să deformateze mediul economic de o legislaţie făcută pe genunchi, făcută prost şi aplicată şi mai prost, degeaba antreprenorii se străduiesc, pentru că vor fi blocaţi. Şi nu avem ce să facem pentru că întotdeauna vom auzi: asta e în Monitorul Oficial şi asta vom face. Statul trebuie să-şi profesionalizeze instituţiile, cei care emit legi să le facă bine, în folosul celor care trebuie să le aplice. Şi mai ales să terminăm cu sistemul acesta în care legea intră în Parlament cu şase pagini şi iese cu 200 de pagini. După care există norme de aplicare, regulamente şi la final este completată de un ordin de ministru care schimbă esenţa legii. Nu este eficient pentru noi cei care trebuie să respectăm legea.

♦ Aşa cum noi suntem responsabili în firmele noastre şi plătim de fiecare dată, aş vrea să ştiu pentru toate deciziile proaste luate la conducerea ţării cine plăteşte.

♦ Dacă aş fi la Palatul Victoria, aş simplifica sistemul legislativ, l-aş face clar, în aşa fel încât cei care nu doresc să respecte legea să nu mai beneficieze de interpretări.

♦ Aş profesionaliza instituţiile statului, aş elimina influenţa politică pentru că mulţi funcţionari au o singură teamă: că răspund în faţa partidului, nu în faţa cetăţeanului . Aş implementa un program pentru întreprinderi astfel încât să selectăm firme cu potenţial şi să le asigurăm un parcurs logic şi corect din punct de vedere financiar şi legislativ. Să vedem dacă se mai duc spre export.

Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7612
Diferență: 0,0231
Ieri: 4.7601
Azi: 4.2560
Diferență: -0,4561
Ieri: 4.2755
Azi: 5.3976
Diferență: -0,1073
Ieri: 5.4034
Azi: 4.2429
Diferență: 0,1558
Ieri: 4.2363