Pe 10 martie, la Piteşti, Ziarul Financiar şi Banca Transilvania au început seria conferinţelor „ZF Antreprenorii României - Capitalul privat românesc - o şansă pentru dezvoltarea economică a României“, un proiect care şi-a propus de la început să discute despre posibilităţile practice de impulsionare a dezvoltării capitalului privat românesc.
„Caravana“ dedicată antreprenorilor s-a oprit în primele două luni în cinci oraşe: Piteşti, Braşov, Sibiu, Timişoara şi Iaşi şi a reunit peste o mie de antreprenori din aproape jumătate de ţară.
Seria conferinţelor va continua cu încă cinci oraşe, următoarea oprire fiind la Craiova în 24 mai. La Craiova se va discuta despre situaţia şi posibilităţile de dezvoltare ale capitalului privat românesc din judeţele Gorj, Dolj, Mehedinţi, Olt şi Teleorman.
În condiţiile în care vocea investitorilor străini este foarte bine auzită, beneficiază de organizaţii bine puse la punct şi au acces la resurse financiare puternice, investitorii români sunt de cele mai multe ori dezbinaţi, câteodată chiar nu se cunosc între ei şi îşi găsesc cu greu o voce comună.
De aceea, Ziarul Financiar şi Banca Transilvania au iniţiat o serie de evenimente care se opresc în cele mai fierbinţi puncte economice de pe harta României.
Proiectul porneşte de la primul studiu asupra capitalului privat românesc, publicat de Ziarul Financiar în decembrie 2015, care arată că firmele cu capital privat românesc sunt mai profitabile decât cele străine, dar mai îndatorate, sunt prezente mai ales în estul ţării, domină în agricultură, industria alimentară şi construcţii şi au o valoare adăugată mai mare decât firmele străine în industrie, construcţii şi servicii.
Firmele private româneşti au declarat un rezultat net consolidat (profituri nete plus pierderi) de 14 miliarde de lei în 2014, faţă de 2 miliarde de lei pierderi declarate de firmele străine. Între 2008 şi 2014, firmele private româneşti au înregistrat un rezultat net consolidat de 54 de miliarde de lei, faţă de 3 miliarde de lei rezultatul firmelor străine.
Piteşti - 10 martie
Oamenii de afaceri din judeţele Argeş, Dâmboviţa şi Vâlcea spun că guvernul trebuie să aibă o strategie clară în ceea ce priveşte şcolile profesionale pentru că fără acestea rămân fără forţă de muncă, cer consolidarea brandului de ţară ca să poată ieşi la export şi vor susţinerea capitalului românesc.
Braşov - 31 martie
Reducerea numărului de taxe, profesionalizarea instituţiilor de stat, simplificarea legilor, predictabilitatea sistemului legislativ, dar şi susţinerea industriilor care aduc valoare adăugată în economie sunt doar câteva dintre cerinţele antreprenorilor din Braşov, Prahova, Covasna şi Harghita.
Sibiu - 14 aprilie
Antreprenorii din Sibiu şi Mureş consideră că este nevoie de investiţii în sistemul educaţional astfel încât să fie la zi şi pliat pe nevoile de pe piaţa locală, dar şi pentru ca firmele care angajează absolvenţi să aibă o competitivitate mai bună. Antreprenorii şi managerii vorbesc despre faptul că mediul de afaceri românesc tinde să piardă în faţa multinaţionalelor din cauza lipsei de know-how, a capitalului, dar şi pentru că nu primesc în multe cazuri sprijinul statului.
Timişoara - 20 aprilie
Zonele industriale importante din ţară aşa cum sunt Timişoara, Cluj-Napoca sau Braşovul au atras angajaţi din zonele limitrofe, în locul acestora rămânând oameni slab calificaţi şi populaţie îmbătrânită. Astfel, se pune întrebarea dacă aceşti poli industriali ajută zonele din jur sau le seacă de personal calificat. Antreprenorii din Timiş şi Caraş-Severin spun că o scutire de impozit pentru angajaţii activi în sectorul de cercetare-dezvoltare şi mai departe în cel de industrializare a produselor ar da un imbold economiei, în condiţiile în care după o măsură similară industria IT a „explodat“.
Iaşi - 12 mai
Pentru antreprenorii din Iaşi, Bacău, Botoşani, Suceava, Vaslui şi Neamţ infrastructura este de departe cea mai mare problemă subliniată de antreprenorii participanţi la eveniment, 43% din oamenii de afaceri români aflaţi în sală spunând că aceasta este cel mai mare obstacol pentru creşterea investiţiilor private româneşti în cele şase judeţe. Pe de altă parte, antreprenorii spun că se confruntă cu o lipsă de deschidere pentru discuţii şi de susţinere din partea autorităţilor.