Piaţa de medicamente are nevoie de mai multă predictibilitate, marii jucători din farma solicită mai multă transparenţă în piaţă, prin acces la date credibile privind decontările, în timp ce oficialii CNAS, instituţia implicată într-un scandal de fraudă privind decontări fictive, promit o reorganizare legislativă bazată pe o participare activă a asiguratului.
„Când vorbim de posibilitatea de contractare, prin modalităţi diferite de cost, volum sau contracte multianuale, avem nevoie de predictibilitate pe termen lung. Capacitatea de producţie pe care o avem la Cluj trebuie să fie predictibilă pe cel puţin doi ani. Cu cât poţi previziona un consum, cu atât poţi produce“, a spus Mirela Iordan, country manager Pfizer, în prima zi a evenimentului ZF Health&Pharma, organizat de ZF, în parteneriat cu MedLife, ADEM, Pfizer, Antibiotice, Roche, Terapia, Bondoc şi Asociaţii, Janssen, ADRFR, Respiro, Affidea şi RASCI. Summitul a reunit cei mai importanţi jucători din industria farma.
„Având în vedere că asiguratul contribuie la sistemul de sănătate, de data aceasta în analiza CNAS şi în viziunea noii conduceri este o reorganizare legislativă bazată pe o participare activă a asiguratului“, a spus Liliana Mihai, directorul general al CNAS, instituţia care are pe mână 28,8 miliarde de lei anul acesta.
Casa are în plan să trimită, din primul trimestru al anului viitor, o scrisoare către asiguraţi care să prezinte toate serviciile medicale primite de aceştia şi decontate, atât cele din sistemul de stat, cât şi cele private. Astfel, asiguratul va vedea dacă a beneficiat sau nu de acele servicii medicale în mod efectiv. Bugetul CASMB ar fi fost păgubit cu aproximativ 3 milioane euro, în intervalul ianuarie 2016-august 2017, prin decontarea ilegală a unor servicii fictive de îngrijire medicală la domiciliu, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, potrivit DNA.
Bugetul aprobat trimestrial pentru medicamentele acordate asiguraţilor şi cele din programele naţionale s-au dublat în şase ani, susţine Liliana Mihai, directorul general al CNAS. Cu toate acestea, reprezentanţii companiilor farmaceutice spun că nu simt această majorare în businessurile lor.
„Nimeni nu înţelege despre ce cifre e vorba de fapt, ce s-a dublat. Legal, alocarea bugetară e aceeaşi. Cert, avem nevoie de mai multă transparenţă a cifrelor cu care lucrăm toţi. Dacă am avea şi noi acces la date credibile, am putea ajuta decidenţii să nu facă greşeli isto“, a declarat Liviu Popescu, director Relaţii Externe al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM).
Martine Draullette, director general, Roche România, care a retras mai multe medicamente din piaţă, printre care şi Rivotril (un medicament utilizat pentru a trata epilepsia la copii şi adulţi), spune că în privinţa medicamentelor compensate, „problema este că nu ştim suma reală decontată de CNAS“.
România este tributară termenului scurt la contracte, dar este nevoie de predictibilitate, de înţelegeri multianuale.
„Suntem tributari termenului scurt şi nu oferim predictibilitate, posibilitatea unei înţelegeri multianuale. Dacă am avea o gândire prospectivă şi ne-am preocupa de interesele cetăţeanului, multe lucruri ar fi uşor de pus la punct“, a spus Petru Crăciun, director general al Cegedim.
Piaţa de medicamente a crescut cu 10%, până la 12,9 miliarde de lei, ceea ce a marcat o revenire a acestui sector, arată ultimele date.