Preţurile apartamentelor vechi cu trei camere din Capitală au încheiat 2022 cu o creştere în decembrie, atât faţă de luna anterioară, de 0,9% cât şi faţă de perioada similară din 2021 potrivit Indexului Imobiliar ZF realizat alături de compania de consultanţă imobiliară SVN România, când inflaţia nu era una de două cifre, dobânzile abia începeau să crească iar Rusia nu invadase Ucraina.
De partea cealaltă, dacă vânzările sunt afectate de inflaţie şi creşterea dobânzilor, dezvoltările noi sunt influenţate de lipsa autorizaţiilor de construire şi blocarea proiectelor, fapt ce va pune presiune pe piaţa de vechi în următorii 2-3 ani. Mai mult, primarul Capitalei, Nicuşor Dan, a subliniat că proiectele în curs de aprobare nu respectă suprafaţa de spaţiu verde conform legii - de 20 mp/persoană, motiv pentru care nu pot fi aprobate conform planului actual, iar acest lucru înseamnă şi o reproiectare a acestora.
„2022 s-a încheiat cu o tendinţă de temperare a preţurilor, majorarea anuală înregistrată în decembrie, de 4,7%, fiind mai redusă comparativ cu creşterea mediei anuale de 7,2% faţă de media anului 2021. Pe de altă parte, creşterea medie din 2022 este cea mai mare înregistrată din ultimii patru ani, într-un context în care numărul total de locuinţe vândute în Bucureşti şi împrejurimi a fost cu, probabil, circa 10% mai mare faţă de 2021.
Anul 2023 a debutat cu un volum în creştere semnificativă de cereri şi tranzacţii pe piaţa secundară, adică locuinţe aflate la cel puţin a doua schimbare de proprietar - acest segment deţine oricum procentul covârşitor din totalul tranzacţiilor. Acest fapt se înregistrează datorită faptului că aceste proprietăţi sunt deja intabulate - de avut în vedere că cele mai multe tranzacţii sunt realizate din resurse financiare proprii - iar aplicarea unei cote mai mari de TVA redirecţionează o parte din cerere către proprietăţile deja finalizate“, a spus Andrei Sârbu, CEO SVN România.
