• Leu / EUR4.9005
  • Leu / GBP5.4945
  • Leu / USD4.4823
Companii

ZF Live. Alexandru Opriţa, Platforma de Mediu pentru Bucureşti: Avem mai multe maşini decât arbori şi asta e grav. Primăriile ar trebui să aibă ca prioritate să dezvolte parcuri acolo unde ele nu există

Autor: Alina-Elena Vasiliu

28.11.2022, 17:00 67

♦ Problemele majore de mediu ale Bucureştiului sunt interconectate, astfel că nu se poate vorbi despre calitatea aerului fără a vorbi despre trafic şi numărul de maşini din Bucureşti ♦ Nu se poate vorbi despre poluarea aerului fără să se amintească infrastructura gri şi sistemele de încălzire ♦ Nu se poate vorbi despre spaţii verzi fără a pomeni problemele de urbanism şi de dezvoltare coerentă a oraşului.

Mai mult de o treime din Bucureşti este alcătuită din cartiere care nu au acces la un parc pe o rază de trei kilometri. La un număr de 1,8 milioane de vehicule care circulă pe străzile sale, Capitala are mai multe maşini decât copaci. Sunt doar două dintre constatările care compun realitatea vieţii de zi cu zi în capitala României.

„Costurile de mediu le plătim cu toţii, indiferent că vorbim despre cetăţeni, administraţie publică sau companii. Nicio companie nu-şi doreşte să aibă angajaţi bolnavi, blocaţi în trafic sau costuri cauzate de disfuncţionalităţile complexe ale Bucureştiului. Problemele ne ajung din urmă“, a spus Alexandru Opriţa, coordonator al Platformei de Mediu pentru Bucureşti, la emisiunea online de business ZF Live.

Problemele majore de mediu ale Bucureştiului sunt interconectate, astfel că nu se poate vorbi despre calitatea aerului fără a vorbi despre trafic şi numărul de maşini din Bucureşti. Nu se poate vorbi despre poluarea aerului fără să se amintească infrastructura gri şi sistemele de încălzire. Nu se poate vorbi despre spaţii verzi fără a pomeni problemele de urbanism şi de dezvoltare coerentă a oraşului.

„Ajungem la 1,8 milioane de vehicule din Bucureşti, din care peste jumătate sunt mai vechi de 12 ani. Avem mai multe maşini decât arbori şi asta e grav.“

Pe de altă parte, în provincie, unele oraşe ne pot da lecţii. Sibiul, de exemplu, spune Alexandru Opriţa, are un management al deşeurilor foarte bine pus la punct, în timp ce, în unele sectoare din Bucureşti, şi colectarea pe două fracţii se face deficitar.

„Ne întrebăm de ce undeva se poate şi altundeva nu. Şi noi, ca ce­tăţeni, am putea avea grijă la modul în care con­sumăm. Trebuie să învă­ţăm să punem în valoare natura, nu s-o con­trolăm. Peste o treime din Bucureşti nu are acces la un parc pe o rază de trei kilometri. Primă­riile ar trebui să aibă ca prioritate să dez­volte parcuri acolo unde ele nu există. Partea bună e că mai avem terenuri disponibile. Una dintre zonele cu acces redus la spaţiu verde este Ghencea, unde însă există o suprafaţă cu sere şi alte terenuri care ar putea fi reconvertite.“

Platforma de Mediu pentru Bucureşti este un program lansat de Fundaţia Comunitară Bucureşti alături de ING România în primăvara acestui an.

Proiectul a pornit la drum cu patru proiecte de mediu pe care le-a finanţat, iar acum derulează campanii pentru a obţine noi finanţări. Alături de ING, s-a implicat şi compania locală FAN Courier, iar planul coordonatorilor platformei este ca, până pe 25 decembrie, să colecteze cât mai multe fonduri pentru a implementa noi proiecte de mediu.

„Momentan, finanţăm patru proiecte de mediu din Bucureşti şi Ilfov axate pe spaţii verzi, pe îmbunătăţirea calităţii lor. Am primit multe propuneri interesante, dar nu am reuşit să avem resurse pentru toate. Ne-am propus să finanţăm nu doar proiecte pentru un an, ci să finanţăm activităţi şi viziuni pe termen lung“, a mai spus Alexandru Opriţa.

În prima fază, Platforma de Mediu pentru Bucureşti a oferit 300.000 de lei pentru trei proiecte. Cu ele se va prelungi activitatea pentru încă un an, cu încă 300.000 de lei, şi li se vor adăuga şi alte proiecte, care cumulează 500.000 de lei.

„Există autorităţi locale care se bucură de dialog şi care văd o resursă în această platformă, dar există şi autorităţi care preferă să facă lucrurile de unele singure în continuare. Ne lipseşte cultura de a colabora, în care să învăţăm cum să clădim unii peste ce au făcut ceilalţi şi să nu o mai luăm tot timpul de la zero.“

Proiectele selectate, care vor primi finanţare şi suport pentru un an, sunt „Natura dintre blocuri“, care deschide către comunitate o nouă zonă naturală urbană, Pajiştea Petricani (zona Tei-Romsilva), „Grădina cu Poveşti“, care presupune transformarea unui teren viran şi arid într-o grădină terapeutică şi multisenzorială în curtea Institutului Oncologic pentru Copii, „ROOTS – Grădini urbane“, din cartierul Titan, şi „Împreună în grădina de lângă bloc“, din cartierul Floreasca.

Proiectele din prima rundă de finanţare care vor fi susţinute pentru al doilea an consecutiv de iniţiatorii Platformei, Fundaţia Comunitară Bucureşti şi ING Bank România, sunt „Traversăm prin verde“ (Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti), „aerlive.ro“ (Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis) şi „Verde citadin“ (Asociaţia CSR Nest).

 
 
 
 
Urmează ZF Power Summit 2023
AFACERI DE LA ZERO
Principalele valute BNR - vineri, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.9005
Diferență: -0,0388
Ieri: 4.9024
Azi: 4.4823
Diferență: 0,4279
Ieri: 4.4632
Azi: 5.4945
Diferență: -0,0382
Ieri: 5.4966
Azi: 4.9076
Diferență: 0,102
Ieri: 4.9026