„Presiunea principală va fi pe angajatori pentru că ei trebuie să plătească salariile, iar spre sfârşitul lunii februarie trebuie să declare noile taxe. Aici avem extrem de multe modificări, atât în legislaţia muncii, cât şi în ce priveşte impozitarea salariilor.”
Modificările fiscale şi cele legate de salarii afectează foarte mult costurile de conformare ale angajatorilor, vin cu o presiune mare pe angajatorii, este de părere consultantul fiscal Emilian Duca.
„Presiunea principală va fi pe angajatori pentru că ei trebuie să plătească salariile, iar spre sfârşitul lunii februarie trebuie să şi declare noile taxe. Şi aici avem extrem de multe modificări, atât în legislaţia muncii, cât şi în ce priveşte impozitarea salariilor. În ceea ce priveşte salariile, pentru că aceasta va fi prima zonă care va fi afectată de modificările care au avut loc întreg anul 2022, în primul rând, avem o nouă lege a dialogului social, care presupune, la intrarea în vigoare, o reducere a plafonului de angajaţi la care angajatorul este obligat să iniţieze negocieri colective, deci să semneze un contract colectiv de muncă de la 20 de persoane la 10 persoane”, a declarat Emilian Duca în cadrul emisiunii de business ZF Live.
Astfel, de la 10 persoane obligaţia angajatorului este să iniţieze discuţii cu reprezentanţii salariaţilor, dacă aceştia nu fac parte dintr-un sindicat. În plus, Duca aminteşte şi despre majorarea salariului minim brut pe economie, care a crescut de la 2.550 de lei la 3.000 de lei.
„După aceea, mai avem un fapt curios în domeniului construcţiilor. Acolo, salariul minim a fost stabilit prin ordonanţă de urgenţă, deşi în mod normal ar fi fost să fie stabilit prin hotărâre de guvern. Important este că aceste modificări afectează foarte mult costurile de conformare ale angajatorilor şi, dacă le adăugăm şi pe cele din domeniul fiscal, vedem că este o perioadă extrem de efervescentă pentru cei care au salariaţi, precum şi pentru producătorii de softuri pentru salarii”, a completat el.
Consultantul fiscal adaugă că este în vigoare o prevedere legală prin care angajaţii nu mai pot fi plătiţi cu salariul minim pe economie pe o perioadă mai mare de 24 de luni.
„Contorul a început anul trecut, deci practic anul 2022 ar fi ultimul an în care cei care au salariaţi pot să-i ţină la salariul minim brut pe economie, urmând să fie obligaţi până la sfârşitul anului 2023 să modifice salariile respective, să le majoreze peste nivelul salariului minim.”
În domeniul microîntreprinderilor s-au introdus noi condiţii, mai spune el.
Impozitul nu mai este obligatoriu, este opţional. În plus, pentru a îndeplini condiţiile de a fi microîntreprindere, sunt o serie de condiţii suplimentare. Este această diminuare de la un 1 mil. euro la 500.000 de euro, dar care este aplicabilă doar după 1 ianuarie 2023, ceea ce înseamnă că microîntreprinderile, dacă îndeplinesc celelalte condiţii şi au avut o cifră de afaceri mai mică de 1 milion de euro în anul 2022, pot continua să aplice sistemul de microîntreprindere şi în anul 2023, lucru care este o facilitate”, a explicat Emilian Duca.
El crede că problema cea mai importantă în domeniul microîntreprinderi o prezintă faptul că există această restricţie privind activităţile de consultanţă şi management ale căror venituri nu pot depăşi 20% din totalul veniturilor microîntreprinderii.
„Acest criteriu se raportează retroactive, deci dacă în anul 2022 s-a depăşit acest plafon de 20% în totalul veniturilor, entitatea respective nu poate aplica regimul de microîntreprindere. Ne aşteptăm ca în perioada următoare, în anul 2023, condiţiile să fie îngreunate din ce în ce mai mult, să limiteze zona de aplicare a acestor microîntreprinderi din ce în ce mai mult.”
În ceea ce priveşte contribuţiile sociale, avem două categorii de contribuţii, fiecare cu o anumită specificitate.
„Avem, pe de o parte, contribuţia de asigurări sociale, care se referă la partea de pensii în general şi contribuţia de asigurări de sănătate. În cazul contribuţiei de asigurări sociale, numai anumite venituri intră în baza de calcul, cum sunt veniturile din activităţi independente, cele din drepturi de autor şi contractele de activitate sportivă. În schimb, în cazul contribuţiei de asigurări de sănătate se cumulează toate veniturile, se adună şi dacă acestea depăşesc plafoanele prevăzute de lege, se plăteşte contribuţia de asigurări de sănătate de 10% din venituri, indiferent dacă eşti salariat sau nu”, a detaliat Emilian Duca.
