♦ Acest procent de 15% înseamnă circa 6.000-7.000 MW l În perioada 2013-2014, aproximativ 10% dintre proiectele teoretice s-au transpus în viaţa reală ♦ În primul val de energie regenerabilă, ponderea a fost mult mai mare pe energie eoliană raportat la energia solară, în schimb acum, în al doilea val, trendul este schimbat.
Florin Pop, director general al companiei EnergoBit, afirmă că al doilea val din industria energiei regenerabile a început deja. El estimează că circa 15% dintre proiectele din energia regenerabilă care se află acum pe hârtie sau în stadiul de implementare vor ajunge, în cele din urmă, în faza în care vor livra energie în sistem.
„Estimarea mea proprie este că aproximativ 15% din proiectele teoretice vor ajunge în faza în care să livreze energie în sistem. Cifra de 10% este o valoare care a fost verificată în primul val de energie regenerabilă. În perioada 2013-2014, aproximativ 10% din proiectele teoretice s-au transpus în viaţa reală. La momentul respectiv a fost o instabilitate legislativă, care a dus la întreruperea bruscă a multor proiecte. Dacă facem o analiză cu ceea ce se întâmplă în Europa Occidentală, cred că acest procent de 10-15% este unul regăsit în majoritatea ţărilor. Aceste 15% înseamnă probabil circa 6.000-7.000 MW. Aceste cifre sunt în linie şi cu ceea ce există pe piaţă şi cu strategiile stabilite la nivel naţional. Dacă aplicăm acest procent de 15% la aproape 50.000 MW teoretici, ajungem la acea valoare de circa 6.000 de MW care vor fi instalaţi în următorii ani”, a detaliat Florin Pop, director general al companiei EnergoBit, în cadrul emisiunii online de business ZF Live.
Puterea medie este undeva de 7.000 MWh, spune el, iar consumul în România per total într-un an este circa la 64.000 TW.
Cei care sunt implicaţi în acest al doilea val, afirmă directorul general al EnergoBit, ştiu că firma s-a poziţionat nu doar ca un constructor, ci şi ca un specialist tehnic încă din momentul de pregătire a documentaţiei.
Până în momentul de faţă, precizează el, EnergoBit a obţinut autorizaţii de racordare la sistem pentru proiecte care însumează circa 4.000 de MW. În acelaşi timp, compania are în analiză proiecte care totalizează aproape 9.000 MW. „Estimăm, la nivelul ţării, că vorbim de aproape 50.000 de MW”, a subliniat Florin Pop.
În primul val de energie regenerabilă, mai spune acesta, ponderea a fost mult mai mare pe energie eoliană raportat la energia solară, în schimb acum, în al doilea val, trendul este schimbat – este mai multă energie fotovoltaică şi mai puţină energie eoliană.
Directorul general al EnergoBit precizează că a fost vorba despre un raport de 70% energie eoliană şi 30% energie fotovoltaică în prima etapă, raport care acum este inversat, fiind în favoare energiei fotovoltaice.
EnergoBit, explică acesta, face toată documentaţia necesară pentru obţinerea autorizării, găseşte soluţia, o susţine în faţa autorităţii şi activează ca un expert tehnic al dezvoltatorului.
Cele mai multe proiecte din România, mai adaugă el, merg pe ideea de dezvoltare la început, obţinerea de aprobări şi vânzarea ulterioară.
Însă, precizează Florin Pop, aici intervine a doua categorie de actori importanţi şi anume finanţatorii, care fie vin şi dezvoltă de la zero un proiect cu ideea bine stabilită de a finanţa şi exploata proiectul, fie cumpără un proiect aflat deja într-un anumit stadiu de dezvoltare, îl finanţează şi îl duc mai departe.
„Intervine aici o primă barieră între proiectele teoretice şi cele care sunt deja fezabile. Există, totodată, şi o barieră de timp pentru că un ATR (n. r. - avizul tehnic de racordare) nu este valabil la nesfârşit.”
Eficienţa energetică, un termen aflat acum pe buzele tuturor, crede directorul general al EnergoBit, este un concept, nu un produs. Mai mult, evoluţia tehnologică împinge consumatorii spre măsuri de eficienţă energetică, consideră el.
Florin Pop este de părere că nu cantitatea de energie consumată este măsura dezvoltării unei ţări, ci modul în care este ea consumată. El spune, de asemenea, că este important să ne uităm la balanţa dintre consumul industrial şi consumul casnic.
„În ultimul an, la nivelul ţării, consumul de energie electrică a avut o scădere de circa 4%, care vine dintr-un mix – din zona de industrie, dar şi dinspre populaţie, care a fost mai atentă atunci când au apărut aceste schimbări ale preţului energiei”, a detaliat acesta.
Un minus pe care îl are România este acela că în ultimii zece ani s-au construit foarte puţine capacităţi de producţie de energie.
Astfel, o mare problemă la nivel naţional este costul scump de a produce energia electrică, motiv pentru care se preferă importul.
El încurajează atât persoanele fizice, cât şi persoanele juridice să instaleze sisteme proprii de producere a energiei electrice, care să le acopere cât mai mult din consumul propriu şi să aştepte ca legislaţia să fie mai clară în ceea ce priveşte livrarea în sistem.
Prin astfel de sisteme, menţionează acesta, se poate reduce factura la energie cu până la 3-4%, însă cel mai important aspect este timpul de amortizare a unei astfel de investiţii.
„Eu mă uit la durata de amortizare. Dacă o investiţie pe care o fac îmi permite să obţin o amortizare în 4-5 ani de zile este o investiţie care merită făcută.”
