„Este mult mai uşor şi pentru client, iar în momentul în care ospătarul lucrează într-un mediu organizat va şti că va avea partea lui din bacşişul respectiv. Bacşişul este o parte a remuneraţiei ospătarului, oamenii ar trebui să fie mulţumiţi”
Reglementarea bacşişului reprezintă intrarea în normalitate pentru sectorul de HoReCa din România, este de părere Ray F. Iunius, CEO al grupului educaţional Winsedswiss Education Group (WEG), care organizează cursuri de învăţământ vocaţional pentru viitorii angajaţi din industria ospitalităţii.
„În primul rând, am intrat în normalitate prin această lege a bacşişului. Nu este un lucru care a fost inventat în România. Era necesar de foarte mult timp. Avantajele sunt de toate părţile. Este mult mai uşor şi pentru client, iar în momentul în care ospătarul lucrează într-un mediu organizat va şti că va avea partea lui din bacşişul respectiv. Bacşişul este o parte a remuneraţiei ospătarului, oamenii ar trebui să fie mulţumiţi. Angajatorul probabil că ar trebui să fie şi el obligat de lege să împartă în mod echitabil bacşişul şi nu are voie să îşi păstreze nimic pentru el. Există şi o flexibilitate foarte mare, poţi să dai cash sau cu cardul. Este o intrare în normalitate foarte bună”, a declarat Ray F. Iunius în cadrul emisiunii de business ZF Live.
Sectorul HoReCa şi-a revenit după restricţiile impuse de autorităţi din cauza pandemiei de COVID-19, ar acum localurile din Bucureşti, din România sunt pline de oameni din nou, spune el.
„Efectele pandemiei au fost foarte ciudate, bizare, la unele dintre ele nici nu ne aşteptam. Nu ne aşteptam nici la o recuperare atât de rapidă în domeniul HoReCa după pandemie. Observăm că în România, în Bucureşti şi nu numai restaurantele sunt pline, inclusiv în cursul săptămânii. Oamenii vin din ce în ce mai mult în acest domeniu şi partea socială în România, care este foarte puternică dă premisele unei dezvoltări în continuare. Exista o tendinţă înainte de pandemie şi a repornit foarte puternic”, a detaliat CEO-ul Winsedswiss Education Group.
Despre meseria de ospătar, el spune că nu presupune doar transportarea mâncării din bucătărie în sală. Un ospătar este un consultant al clientului, care trebuie să îi explice ce mănâncă, care este conţinutul, să îi explice ce merge cu mâncarea, ce desert sau vin.
Astfel, lanţurile de restaurante trebuie să aibă un departament de dezvoltare a talentelor.
„Un antreprenor bun poate să îşi pună problema investiţiei în oameni chiar de la început. Lanţurile de restaurante şi partea profesională în care există un volum foarte mare, trebuie să aibă un departament de dezvoltare a talentelor. Problema este dispunerea acestor antreprenori de a investi în aceste zone, de a selecta cu grijă priorităţile. Foarte mulţi consideră că nu este prima prioritate sau că nu este rolul lor, ci a şcolii. Rolul este împărţit între şcoală şi antreprenor”, explică Ray F. Iunius.
În septembrie 2020, Winsedswiss a deschis la Oradea prima academie din România sub egida École hôtelière de Lausanne - ohma by winsedswiss -, în vara anului 2021 a deschis primul campus în Poiana Braşov la hotelul ohma – Casa Viorel, după care a urmat ohma Bucureşti, cea de-a treia academie de ospitalitate din ţară licenţiată de École hôtelière de Lausanne (EHL), după cele de la Oradea şi Braşov.
„Noi am luat un model de success pe care l-am practicat ani de zile personal la o universitate hotelieră, iar academiile noastre sunt în sistem dual. Ne bazăm pe licenţa de la şcoala hotelieră din Lausanne din Elveţia. Nu poţi să devii manager dacă nu ai făcut la un moment dat ceea ce le ceri oamenilor să facă”, spune Iunius.
În cadrul unei astfel de academii, tinerii care au peste 16 ani pot alege programe precum cel de arte culinare (culinary professional diploma), servicii de alimentaţie publică (food and beverage services professional diploma); cazare şi recepţie (rooms division professional diploma) şi administrare hotelieră (hotel administration professional diploma). Fiecare dintre aceste programe conţine câte trei module.
