♦ Hidroconstrucţia a intrat în insolvenţă, din iniţiativă proprie, în luna ianuarie a anului trecut, cu intenţia de reorganizare a businessului.
Pentru Concilium Consulting, companie specializată în restructurare corporativă şi structurarea finanţărilor complexe, cel mai important proiect din această perioadă este restructurarea societăţii Hidroconstrucţia, intrată în insolvenţă acum un an, pentru datorii de circa 100 mil. euro, afirmă Vlad Năstase, CEO al Concilium.
Compania de consultanţă este şi administrator special în procedura de insolvenţă a Hidroconstrucţia, cel mai mare constructor local de proiecte în hidroenergie şi de infrastructură. CEO-ul Concilium spune că au început deja lucrările pentru un plan de restructurare.
„Proiectul major este să restructurăm Hidroconstrucţia şi masa credală. Am început să lucrăm la un plan de restructurare şi vrem să vedem care este scenariul sustenabil din perspectiva businessului. Compania a intrat în insolvenţă din cauza presiunii datoriilor. Suntem acum într-o fază de observaţie a procedurii de insolvenţă şi urmează să depunem şi planul de reorganizare. În faza aceasta, Hidroconstrucţia are avantajul că are, totuşi, un stoc de contracte prin care îşi poate continua activitatea“, a spus Vlad Năstase, CEO al Concilium, la emisiunea online de business ZF Live.
„Sperăm ca Hidroelectrica, unul dintre beneficiarii tradiţionali ai Hidroconstrucţia, să reia o parte dintre lucrările importante“, a mai spus el.
Societatea a intrat în insolvenţă, din iniţiativă proprie, în luna ianuarie a anului trecut, cu intenţia de reorganizare a businessului.
În prezent, mai spune CEO-ul Concilium, se caută o formulă prin care creditorii să susţină acest moment critic al companiei, împreună cu noul acţionar al Hidroconstrucţia, compania Electromontaj, care îşi desfăşoară activitatea în domeniul energiei.
Acesta menţionează că este important să existe premise de business nou pentru că, altfel, ieşirea din insolvenţă şi susţinerea businessului companiei, dar şi a angajaţilor acesteia nu ar fi posibile.
Atunci când a intrat în insolvenţă, Hidroconstrucţia avea o cifră de afaceri de aproximativ 70 mil. euro, susţine Vlad Năstase, însă acum, ea s-a redus la jumătate. Tot atunci, compania avea o structură de acţionariat tip listă, cu peste 3.000 de acţionari, precizează CEO-ul Concilium.
În prezent, Hidroconstrucţia are circa 1.200 de angajaţi, care sunt implicaţi în proiecte pe care, spune el, compania îşi propune să le ducă la bun sfârşit. Spre comparaţie, înainte de insolvenţă, compania avea peste 3.000 de angajaţi, mai adaugă Năstase.
„Toţi cei 1.200 de angajaţi ai Hidroconstrucţia au proiecte acum, bani există, sunt lucrări începute, dar întârziate, însă ne dorim să terminăm aceste lucrări, astfel încât să putem să avem deschiderea din partea autorităţilor din ţară pentru atribuirea de noi contracte.“
Una dintre cele mai mari provocări pe care orice firmă de construcţii le are, spune el, este asigurarea forţei de muncă.
În prezent, afirmă acesta, există o criză a forţei de muncă în domeniul construcţiilor versus numărul de proiecte pe care orice companie din construcţii şi-ar dori să le poată executa. Practic, proiecte şi contracte există, însă lipsa forţei de muncă se simte puternic în acest domeniu.
„Constructorii care vor reuşi să aibă forţă de muncă disponibilă şi calificată vor putea să facă diferenţa între a începe şi a finaliza un contract“, a mai spus el.
Strategia de redresare a Hidroconstrucţia vizează asigurarea continuării afacerii, pentru a putea finaliza în timp util proiectele de importanţă naţională care se află deja în derulare, cum ar fi construcţia infrastructurii de apă-canal în toată ţara, precum şi lucrările pentru Hidroelectrica, beneficiarul companiei.
De-a lungul timpului, Hidroconstrucţia a terminat baraje, centrale hidroelectrice - precum amenajarea hidroenergetică Porţile de Fier 1 şi 2 sau barajul Vidraru -, dar şi peste 500 de kilometri de drumuri, poduri, proiecte de infrastructură de mediu, lucrări de construcţii civile şi industriale.
Hidroconstrucţia are, de asemenea, şi proiecte în afara României, în Algeria, Iran, Moldova, Germania, Belgia, Irak, Bulgaria sau Iordania.
