Companii

ZF/Loxon: The IFRS 9 challenge. Will you be ready by 2023? Provocările implementării IFRS 9 de la 1 ianuarie 2023: cum să se pregătească instituţiile financiare şi IFN-urile pentru o tranziţie cât mai uşoară

ZF/Loxon: The IFRS 9 challenge. Will you be ready by...

Autor: Eduard Ivanovici, Răzvan Botea

01.04.2022, 00:07 371

♦ IFRS înseamnă o viziune mai bună, mai adevărată şi mai completă pentru raportările financiare. Tranziţia însă este un proces complex, care implică multe resurse.

De la 1 ianuarie 2023 toate insti­tuţiile financiare bancare din România, cât şi cele nebancare (IFN-uri), vor trebui să se alinieze standardelor interna­ţionale de raportare financiară IFRS 9, aşadar un nou set de provocări într-un context tensionat în care inflaţia ridicată, care se va transpune în dobânzi mai mari, ar putea duce la constituirea unor provizioane suplimentare.

Acesta este şi contextul în care Ziarul Financiar, în colaborare cu furnizorul de soluţii de business Loxon, cu prezenţă în mai multe ţări şi care în România are în portofoliu unele dintre cele mai mari bănci, precum BCR, Raiffeisen, UniCredit, dar şi IFN-uri şi companii de leasing, a organizat joi un webinar pentru a discuta despre această tranziţie la IFRS 9.

„Când vorbesc despre ce va urma şi despre impactul IFRS 9 cu directori executivi şi financiari din alte ţări, nu numai din Europa, un lucru este cert: băncile centrale vor procese tot mai automatizate, auditate şi controlate în aşa fel încât să poată avea o imagine foarte clară nu numai asupra regimurilor de provizioane ale instituţiilor singulare, dar să deţină o perspectivă generală despre întregul sector al serviciilor financiare“, a spus, în cadrul webinarului, Tamás Erni, CEO al Loxon.

La dezbatere au fost prezenţi atât reprezentanţi ai Loxon, cât şi consultanţi de business de la Deloitte, EY şi Mazars România şi lideri din sectorul bancar românesc.

Discuţiile s-au purtat în jurul alinierii instituţiilor financiare bancare şi non-bancare la standardul internaţional de raportare financiară IFRS9. Înregistrarea webinarului poate fi urmărită pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar.

„Avem acum pârghii legislative care acoperă inclusiv aspectele care ţin de taxare din IFRS şi în special din IFRS 9. Înainte de 1 ia­nuarie 2023, cred că instituţiile financiare non-bancare vor fi pregătite să facă faţă provocării“, a spus Alexandra Smedoiu, partener Deloitte România şi preşedinta CFA România, asociaţia analiştilor financiari, care a adus în discuţie şi perspectiva taxării, în contextul tranziţiei către acest sistem de raportare financiară.

Georgiana Niţă, partener asociat al EY România, a explicat ce înseamnă procesul de tranziţie către IRFS9 pentru instituţiile financiare nonbancare.

„Pentru instituţiile nonbancare, imple­mentarea IFRS înseamnă un proces care implică două părţi: prima se referă la pregătirea raportării IFRS pentru 2020-2022, în paralele cu raportările financiare. A doua parte implică implementarea principiilor IFRS în sistemele de contabilitate, politici, proceduri“, a spus Georgiana Niţă.

Invitat în timpul webinarului „ZF/Loxon: The IFRS 9 Challenge. Will you be ready by 2023?“, Balázs Gyutai, business line manager al  Loxon Solutions, subsidiara grupului maghiar cu acelaşi nume, specializat în furnizarea de softuri bancare, a detaliat pe baza principiilor IFRS9.

„Tranziţia către IFRS 9 reprezintă o activitate extrem de complicată, care implică pregătirea declaraţiilor financiare IFRS 9, schimbarea anterioarelor standarde contabile şi abordărilor de clasificare şi măsurare a riscului creditelor, cât şi includerea unor ajustări la nivel macroeconomic. De asemenea, există o provocare majoră dacă vorbim de cererile de implementare şi furnizare în IT. Considerăm că avem de-a face cu un peisaj complex.“

 

Gabriel Şerbănescu, managing director, Loxon Romania

♦ Webinarul urmăreşte să ofere contribuţii-cheie şi cele mai bune practici privind implementarea cu succes a unor astfel de reglementări, cum sunt cele din zona IFRS 9.

♦ Experţii din diverse domenii vin cu recomandări şi expertiză privind impactul şi cum se poate gestiona această implementare de IFRS 9 în acest nou cadru de reglementare care devine obligatoriu în România începând cu 2023 pentru zona non-bancară.


Tamás Erni, CEO, Loxon:

♦ Sunt intrigat cu privire la ceea ce se întâmplă acum în China deoarece îmi amintesc de momentul de start al COVID-19. Au apărut în 2019 ştiri conform cărora a luat naştere un nou virus în China, dar este departe şi nu e cazul să ne îngrijorăm. În câteva săptămâni, apăruse în Europa, punându-mi întrebarea dacă ar putea să se declanşeze acum un nou val. Nu văd o relaţie directă între IFRS 9 şi COVID-19. Însă din cauza inflaţiei şi unui posibil grad de volatilitate ridicată în economie, vom avea un impact direct asupra riscului de credit (...) Prin aceste aspecte indirecte, văd o relaţie foarte puternică între un potenţial val nou de COVID-19 şi IFRS 9.

♦ IFRS 9, din fericire, are un caracter destul de flexibil. Astfel, reglementările IFRS 9 vor fi ajustate în funcţie de noile condiţii, fie că este vorba de COVID-19 sau despre inflaţia în creştere. 

♦ IFRS 9 este un mare pas în industria bancară. Este mai important acum, când vedem cu toţii ce se întâmplă cu economia, inflaţia continuând să crească – iar toată lumea estimează o înăsprire a condiţiilor de împrumut în următoarele luni. Există dezbateri cu privire la direcţia pe care o va adopta economia, însă în mod sigur a sosit timpul să avem un regim de configurare care este pregătit pentru schimbările pe care le aşteptăm în economie. Asta reprezintă IFRS 9.


Monica Curea, director, divizia de contabilitate, Raiffeisen Bank Romania:

♦ În primul rând, banca trebuie să gestioneze relaţia dintre deprecierea creditelor şi reglementarea capitalului pentru a evita un deficit de capital. Vorbind despre ultima parte a IFRS 9, cel mai important impact a fost oferit de suprapunerile pe care am fost nevoiţi să le prognozăm cu privire la efectele generate de COVID-19. Mergând înainte, folosirea suprapunerilor de-a lungul instituţiilor este supusă monitorizării atât din partea noastră, cât şi din partea organelor de supraveghere şi ar trebui limitată gradual. De aceea, cea mai mare provocare în IFRS 9 este legată de modulele care trebuie surprinse în noua realitate.

♦ Ne uităm la inflaţie şi la noua realitate economică. Un aspect important de menţionat este asociat calităţii şi valabilităţii datelor în modelul IFRS 9.


 

Răzvan Butucaru, partner, financial services & advisory leader, Mazars România:

♦ În ceea ce priveşte nivelul de pregătire al instituţiilor financiare nebancare, cred că există o gamă largă de aşteptări. Sunt instituţii care fac parte din grupuri mai mari cu un anumit nivel de experienţă privind implementarea IFRS. Totuşi, am întâmpinat aici şi dificultăţi, întrucât companiile nu au uneori datele necesare şi nu pot aplica modelele la nivel de grup.

♦ Dacă vorbim de instituţiile financiare nebancare la nivel local, există mai multe dificultăţi cu privire la mindset şi nivelul de pregătire. IFRS este în primul rând o schimbare a mindsetului  de raportare, deci impune respectarea cadrului de raportare, ceea ce impactează multe aspecte ale declaraţiilor financiare (...) Per total, cred că impactul va fi unul pozitiv, urmând să existe o aliniere către instituţiile bancare, care raportează deja prin IFRS.


Balázs Gyutai, business line manager al Loxon Solutions:

♦ Tranziţia către IFRS 9 reprezintă o activitate extrem de complicată, care implică pregătirea declaraţiilor financiare IFRS 9, schimbarea anterioarelor standarde contabile şi abordărilor de clasificare şi măsurare a riscului creditelor, includerea unor ajustări macroeconomice. De asemenea, există o provocare majoră dacă vorbim de cererile de implementare şi furnizare în IT. Considerăm că avem de-a face cu un peisaj complex.

♦ În ceea ce priveşte schimbarea factorilor macroeconomici, cred că (soluţiile de tip „glass box“– n. red.) reprezintă unul dintre principalele avantaje care îţi permit să ai o soluţie flexibilă şi să reacţionezi la condiţiile schimbătoare ale pieţei şi la schimbările din portofoliu.

♦ În ceea ce priveşte serviciile livrate (...) trebuie să vorbim în primul rând de abilitatea de a avea toate informaţiile necesare în sistem, informaţii despre clienţi, cash flow etc. Cu privire la nucleul sistemului, prima parte face referire la funcţiile de contabilitate IFRS 9 pe care le putem oferi, inclusiv modele de business şi teste SPPI (solely payments of principal and interest).


Georgiana Niţă, associate partner, financial accounting advisory services, EY Romania

♦ IFRS înseamnă o viziune mai bună, mai adevărată şi mai completă pentru raportările financiare. Mai multe companii şi instituţii financiare din România, pentru care interesul public este ridicat, deja aplică pentru IFRS ca bază de contabilitate. Pentru instituţiile nonbancare, implementarea IFRS înseamnă un proces care implică două părţi: prima se referă la pregătirea raportării IFRS pentru 2020-2021-2022, în paralel cu raportările financiare.

♦ A doua parte implică implementarea principiilor IFRS în sistemele de contabilitate, politici, proceduri. Pentru prima parte am văzut  că principalele provocări au fost identificarea diferenţelor dintre IFRS şi legislaţia locală.


Alexandra Smedoiu, partener, Deloitte Romania şi president of CFA România

♦ Din 2023, rapoartele contabile anuale devin IFRS. Este foarte important ca instituţiile financiare nonbancare să îşi facă calculele bine pentru ajustare.

♦ Una dintre provocările care vin odată cu tranziţia către IFRS este cea legată de taxe. Aici avem experienţa tranziţiei instituţiilor financiare către IFRS. Din fericire, legislaţia fiscală conţine acum amendamente care sunt menite să acopere această tranziţie.

♦ Avem acum pârghii legislative care acoperă inclusiv aspectele care ţin de taxare din IFRS şi în special din IFRS 9. Înainte de 1 ianuarie 2023, cred că instituţiile financiare nonbancare vor fi pregătite să facă faţă provocării.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO