Pacienţii pot avea acces mai bun la tratamente în cadrul aceluiaşi buget pentru medicamente, însă este nevoie de eficientizarea alocărilor bugetare şi de colaborarea dintre mediul privat din industria farma şi autorităţi, au susţinut speakerii prezenţi în prima zi a evenimentului ZF Pharma. Cea de-a şaptea ediţie a conferinţei ZF, care a reunit peste 150 de participanţi, a fost organizată în parteneriat cu Janssen, companie farmaceutică a Johnson&Johnson, casa de avocatură NNDKP, ADEM, Affidea, Bondoc&Asociaţii, PWC, Pharma Pharm, IQVIA, Farmacia Richter, Roche, Respiro, ADRFR, APMGR, Dent Estet, Medicover, MSL Logistic, RASCI, Setrio, Terapia.
Alina Culcea, directorul general al companiei farmaceutice Amgen a vorbit despre accesul pacienţilor la medicamente, susţinând că pot trece peste doi ani până când moleculele noi disponibile pe pieţele din Europa să ajungă la pacienţii români.
„S-au văzut lucruri bune în sistemul de sănătate, accesul la molecule noi este în creştere, s-a găsit o soluţie pentru a reda demnitatea medicilor care ne tratează. Mai există un element - pacienţii din România au nevoie de predictibilitate, trebuie să ştie când există sau nu pe piaţă un anumit medicament. Dacă ne uităm la numărul de molecule noi, a crescut. Dacă ne uităm la termenele cu care moleculele au ajuns la pacienţi, am un semn de întrebare. Depăşim 800 de zile de la momentul în care produsul e disponibil în Europa şi ajunge în România. Bolnavii cu afecţiuni oncologice de exemplu nu au timp să aştepte“, a spus Alina Culcea. Pe piaţa locală, au fost introduse 36 de molecule noi în primele cinci luni anul acesta.
„Cheltuiala inteligentă este soluţia, având în vedere bugetul actual alocat. Noi, ca o companie farmaceutică mare, încercăm să aducem medicamente, să investim. Trebuie să vedem cum putem să colaborăm cu autorităţile să vedem ce putem îmbunătăţi pentru ca pacienţii să poată avea acces la medicamente“, a spus Pascal Robin, country chair Sanofi România şi Moldova.
Paul Radu, Market Access & Government Affairs Director, Roche, propune ca, „în loc să folosim acelaşi medicament pe 100 de pacienţi şi să obţinem rezultate la doar 20 dintre aceştia, mai util ar fi să începem să facem teste care să arate de ce medicamente au nevoie pacienţii respectivi şi să mergem cu un tratament ţintit. Ungaria deja ramburseaza astfel de testări care fac ca pacienţii să aibă parte de medicamente ţintite“, a spus el.
Adrian Grecu, head of south east europe area al APMGR, spune că problema este că bugetul pentru medicamente nu s-a modificat din 2011, în timp ce nevoia de medicamente a crescut.
„Bugetul (pentru medicamente - n.red.) este nemodificat, clawbackul creşte. Sunt produse generice de zece ori mai ieftine decât au fost iniţial. Ajungi la medicamente cu prescripţie ieftine, sub 25 lei, care dispar din piaţă din cauza clawbackului“, a spus el.
Adrian Grecu susţine că soluţia este clawback diferenţiat, iar pentru medicamentele generice să nu se plătească clawback. „Zilnic se retrag produse din piaţă şi se retrag cele mai ieftine“, a spus Grecu.
În cazurile în care pacienţii nu găsesc medicamentele de care au nevoie în farmacii, ei pot să anunţe Unifarm şi Agenţia Naţională a Medicamentului pe adresele de mail de pe site-urile instituţiilor, a spus Adrian Ionel, directorul general al Unifarm, compania de distribuţie de medicamente a statului.
„Rolul Unifarm este să intervenim şi să aducem medicamente speciale pentru pacienţi. Disfuncţionalitatea unui sistem se vede când Unifarm este foarte solicitat. Există o problemă la nivel de managementul spitalelor care consideră că e mai uşor să facă o comandă când au un pacient, decât să facă prognoze şi să comande înainte. Ne gândim să ne facem nişte stocuri de arii critice, problema rămâne sursa de finanţare pentru aceste stocuri“, a spus Adrian Ionel.
Ana-Maria Baciu, head of pharma la NNDKP, spune că industria farmaceutică este cea mai reglementată, dar jucătorii din piaţă se vor confrunta cu provocarea dată de Brexit.
„Majoritatea statelelor din Uniunea Europeană au iniţiat comisii la nivelul autorităţilor publice care să reglementeze ce se va întâmpla după Brexit. În cazul României nu ştim ce se va întâmpla cu medicamentele care vin sau care se duc în Anglia“, a spus ea.
În 2017, România piaţa medicamentelor s-a ridicat la 3 mld. euro, în creştere cu 3,6%, care a fost dată de medicamentele cu prescripţie şi fără prescripţie, a susţinut Sorin Petcu, country manager al Iqvia România.
Consumul de medicamente per capita în 2017 a fost de 129 euro pe locuitor, în timp ce în Bulgaria a fost de 144 euro per capita, iar PIB este sub cel al României, a adăugat Petcu.
Ce au declarat invitaţii prezenţi la conferinţă
Christian Rodseth, managing director al Janssen Pharmaceutical
♦ De 25 de ani suntem activi pe piaţă, am văzut cum s-au îmbunătăţit lucrurile, s-au mărit salariile medicilor, ceea ce este foarte bine. Trebuie însă să vorbim mai mult de accesul pacienţilor la tratamente inovative. Să avem acces la îngrijiri la standardele din UE, ca în Germania de exemplu. Dacă nu ai acces la tehnologie, nu trăieşti sănătos.
♦ Cea mai mare preocupare acum ţine de costul medicamentelor, nu vorbim de prevenţie, ci doar despre costul pentru îngrijiri, dar nu evaluăm impactul şi eficienţa medicamentelor. Dacă pacientul este dispus să plătească pentru un medicament inovativ, compania farmaceutică ar trebui să îl poată aduce şi vinde direct la un alt preţ decât cel decontat de stat.
♦ Este nevoie de predictibilitate ca firmele să continue să investească, trebuie să ne asigurăm că medicamentele ajung la pacient.
Mihaela Ungureanu, CEO, farmaciile Dona
♦ Businessul este în creştere, suntem peste piaţă, ne-am dezvoltat partea de distribuţie. Continuăm extinderea, vrem să acoperim cât mai mulţi pacienţi.
♦ Preţul unei licenţe de farmacie variază, se ridică la 150.000-200.000 de euro. Există o discrepanţă mare între salariile plătite farmaciştilor şi presiunea pe preţul medicamentelor. Investim în instruirea farmaciştilor, dar vrem să fie un efort conjugat cu cel al Ministerului Educaţiei şi al Ministerului Sănătăţii, ca farmaciştii să ofere servicii de consultanţă.
Coralia Kreyer, director executiv, Asociaţia Distribuitorilor Europeni de Medicamente (ADEM)
♦ Constat că exportul paralel nu a mai fost menţionat în discuţiile legate de lipsa unor medicamente, rare au fost ocaziile când s-a menţionat ce medicament lipseşte din cauza exportului paralel. Clişeul că Germania este alimentată cu medicamente din România este fals. Există ţări noi exportatoare către Germania, precum Norvegia.
♦ În România importul paralel este estimat la 250-300 de milioane de euro. Având în vedere că preţurile fluctuează în Europa, avem posibilitatea să compensăm acest lucru.
Paul Radu, Market Access & Government Affairs Director, Roche
♦ Apreciem ce se întâmplă din punctul de vedere al medicamentelor inovative, însă odată ce ariile terapeutice necesită medicamente cu performanţe din ce în ce mai bune, trebuie să începem să adresăm medicamentele ţintit pe pacienţi, lucrul acesta ducând la o eficienţă a sistemului în felul în care sunt economisiţi banii.
♦ În loc să folosim acelaşi medicament pe 100 de pacienţi şi să obţinem rezultate la doar 20 dintre aceştia, mai util ar fi să începem să facem teste genomice care să arate de ce medicamente au nevoie pacienţii respectivi şi să mergem cu un tratament ţintit.
♦ Revizuirea taxei clawback ar face ca mai multe medicamente să rămână în ţară, iar produsele cu preţuri mici ar deveni sustenabile.
Robert Popescu, CEO, A&D Pharma
♦ Eliminarea compensării la medicamentele ieftine şi o redistribuire a compensării către medicamentele mai scumpe ar putea fi soluţii de finanţare a sistemului. În cazul producţiei de medicamente generice ar trebui să existe un mecanism diferenţiat de aplicare a taxei clawback pentru producători. Dacă va rămâne aşa, îi omorâm.
♦ Scenariul în care ne aflăm astăzi nu ne va duce nicăieri mai bine. Din perspectiva distribuţiei de medicamente, preţurile produselor generice coboară continuu. Astăzi vorbim de 35-40% din generice care pe noi ne costă mai mult să le aducem de la furnizori/producători decât obţinem prin adaosurile din farmacie, iar noi pierdem bani. Piaţa de generice este de 80%, iar valoarea este de 25%.
Diana Mereu, CEO, Rasci
♦ Vânzările înregistrate de segmentul medicamentelor fără prescripţie medicală (OTC), suplimente alimentare şi dispozitive medicale în perioada aprilie-iunie 2018 a atins valoarea de 810 milioane de lei, iar volumul de vânzări la finalul lunii iunie se situa la 45% faţă de vânzările înregistrate anul trecut.
♦ De multe ori se vorbeşte de creşterea segmentului fără a se aduce în discuţie şi beneficiile economice care rezultă din această creştere. Am dori ca sistemul care cuprinde OTC-urile, suplimentele alimentare şi dispozitivele medicale să fie integrat în sistemul de sănătate. Am dezvoltat un ghid de bune practici aferent suplimentelor alimentare şi dispozitivelor medicale.
Ana-Maria Baciu, head of pharma, NNDKP
♦ Majoritatea statelelor din Uniunea Europeană au iniţiat comisii la nivelul autorităţilor publice care să reglementeze ce se va întâmpla după Brexit. În cazul României nu ştim ce se va întâmpla cu medicamentele care vin sau care se duc în Anglia.
♦ Industria farmaceutică este cea mai reglementată din toate industriile care există pe piaţă în acest moment, însă nu doar reglementările strict din perspectiva farma sunt relevante. Există alte subiecte care au legătură cu industria farma. De exemplu, avem din nou o investigaţie pe produse OTC şi suplimente alimentare de la Consiliul Concurenţei. Avem legislaţie nouă pe achiziţii publice.
Ruxandra Tarlescu, director, departament de taxe şi consultanţă juridică, PwC România
♦ Companiile farma care organizează evenimente trebuie să fie atente la documentaţie. De multe ori înregistrează o cheltuială cu evenimentele, deductibilă, însă ANAF poate considera că nu este deductibilă. Pe lângă forma contractelor care este importantă, contează substanţa, intenţia pe care compania o are când pregăteşte anumite documente. Am avut cazuri de companii care solicită împrumut de la compania-mamă, dar care este aport la capitalul social, iar cheltuielile au fost tratate ca nedeductibile.
♦ Partea operaţională prevalează, însă sunt şi multe lucruri care trebuie avute în vedere pentru a nu avea probleme cu instituţiile. E important să avem documente care să arate că am beneficiat de serviciu.
ristian Grasu, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii
♦ Vrem să acţionăm pentru a schimba situaţia actuală în care piramida serviciilor se bazează pe spitalizare şi nu pe zona de ambulatoriu, ne dorim să inversăm această piramidă. Pentru toate spitalele care au ambulatorii, activitatea e decisă de managerul unităţii.
♦ Avem molecule noi în ultimii ani, investiţii în ceea ce priveşte echiparea spitalelor publice cu echipamente performante.
♦ Ministerul Sănătăţii şi-a propus să organizeze, standardizeze şi uniformizeze registrele de boală, să creeze o platformă unică astfel încât să ştim câţi pacienţi au nevoie de investigaţii şi ce furnizori pot să le furnizeze. Sperăm ca într-un an să avem această entitate, ne pregătim să aplicăm pentru fonduri europene. În curând reţeta electronică prescrisă în România va putea fi folosită oriunde în UE. Dacă ai o reţetă şi bani, poţi să cumperi medicamentul de la orice farmacie.
Sorin Petcu, country manager, IQVIA România
♦ În 2017 România a înregistrat 3 mld. euro valoarea pieţei, în creştere cu 3,6%, iar creşterea este dată de medicamentele cu prescripţie şi fără prescripţie.
♦ Piaţa de medicamente fără prescripţie a ajuns la 417 mil. euro. Canalul de spital a crescut mai mult în termeni procentuali, lucru care a accelerat consumul de medicamente în spital cu 13%.
♦ Consumul de medicamente per capita în 2017 a fost de 129 euro pe locuitor, lucru care este sub media regională. În Bulgaria consumul este de 144 euro per capita, iar PIB este sub cel al României.
♦ În cazul proporţiei de medicamente care nu sunt compensate din totalul medicamentelor cu prescripţie, România are o cotă de 41% din total piaţă medicamente necompensate.
Pascal Robin, general manager, Sanofi Pasteur şi country chair la Sanofi România şi Moldova
♦ Creşterea cheltuielilor pentru sănătate, dar şi cheltuiala inteligentă sunt soluţia, având în vedere bugetul actual alocat.
♦ Trebuie să ne gândim cum sunt cheltuiţi banii ca să oferim acces la vaccinuri. Suntem în septembrie, perioada începerii campaniei pentru imunizare. Întrebarea este dacă banii investiţi astăzi în ţară pot facilita accesul pacientul către a face aceste vaccinuri.
♦ Trebuie să acţionăm, nu toţi pacienţii au acces la vaccinuri. Finanţarea nu este singura soluţie pentru accesul la medicamente.
Adrian Grecu, head of South East Europe Area, APMGR
♦ Bugetul pentru medicamente este nemodificat, clawbackul creşte. Problema este că aşa cum e alocat clawbackul este injust, plătim mai mult decât merităm să plătim. Sunt produse generice de zece ori mai ieftine decât a fost originalul iniţial.
♦ Pentru un inovativ, componenta cea mai mare este cercetarea, pentru generic este costul de producţie. Ajungi la medicamente cu prescripţie ieftine, sub 25 lei, care dispar din piaţă din cauza clawbackului.
♦ Ar trebui ca genericele să nu plătească clawback pentru că vin deja cu o contribuţie la sistem. Impactul este mai mare pe medicamentele ieftine. Am propus clawback diferenţiat.
Liviu Ungureanu, director general al Dacia Plant
♦ Suplimentele alimentare au o creştere, am lucrat pe partea de prevenţie. Lucrăm la inovaţie. Patologiile s-au schimbat foarte mult în ultimii ani deci trebuie să ne adaptăm. Avem doctori şi farmacişti care îmbunătăţesc reţetele.
♦ Din 3,1 mld. lei cât a fost piaţa de OTC, suplimentele înseamnă o treime, dar sunt cifre estimative. Patologiile s-au schimbat, au început să apară afecţiuni noi. În ultimii ani am învăţat mult din reglementările din industria farma pentru că trebuie să respectăm aceleaşi reguli.
Alina Culcea, director general al Amgen
♦ Ar trebui să ne uităm cum să simplificăm procedurile. Un protocol, pentru a ajunge să fie publicat, trebuie să treacă prin Ministerul Sănătăţii, ANM şi comisia de specialitate. Poate ar trebui să responsabilizăm un anume organism din cele trei pentru ca lucrurile să se rezolve mai rapid.
♦ S-au văzut lucruri bune, accesul la molecule noi este în creştere. Pacienţii din România au nevoie de predictibilitate, trebuie să ştie când există sau nu pe piaţă un anumit medicament.
♦ Depăşim 800 de zile de la momentul în care produsul e disponibil în Europa şi ajunge în România. Bolnavii cu afecţiuni oncologice nu au timp să aştepte.
Adrian Ionel, director general al Unifarm
♦ Aparatul de stat e subdimensionat, birocraţia este excesivă, iar răspunderea împărţită. Rolul Unifarm este să intervină şi să aducă medicamente speciale pentru pacienţi, asigurarea trasabilităţii medicamentului. Disfuncţionalitatea unui sistem se vede când Unifarm este foarte solicitat.
♦ Există o problemă la nivel de management al spitalelor care consideră că e mai uşor să facă o comandă când au un pacient, decât să facă prognoze şi să comande înainte.
♦ Ne gândim să ne facem nişte stocuri de arii critice, problema rămâne sursa de finanţare pentru aceste stocuri.
