Scăderea administrativă a preţurilor la medicamente, creşterea constantă a taxei clawback şi lipsa de transparenţă a modului în care aceasta este administrată aproape că „aruncă în aer“ piaţa farmaceutică din România.
„Statul nu a făcut nicio economie reală cu reducerea preţului la medicamente. Sigur, trebuia aplicat ordinul legat de reducerea preţului dat în anul 2009, însă treptat, nu deodată. Dacă ar fi fost vorba despre o scădere anuală de 2%-3% nu ar fi fost un impact aşa mare în business, era un procent care permite adaptare“, a spus Robert Popescu, preşedinte al Asociaţiei Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România, prezent ieri la ZF Pharma Summit ‘15. El a precizat că impactul scăderii preţurilor se vede într-un minus de 17% din veniturile distribuitorilor şi ale farmaciilor şi a estimat că piaţa locală ar putea rămâne fără jumătate din farmacii în următorul an.
Mai puteţi citi şi:
Sistemul sanitar, ultima redută
„Nu toate produsele vor rezista la preţurile curente. Cheltuiala totală cu medicamentele nu va scădea, iar pentru finalul acestui an cred că vom vedea o scădere a pieţei de 2,8%“, a spus Petru Crăciun, directorul general al firmei de cercetare Cegedim.
Pe lângă scăderea preţului medicamentelor şi a taxei clawback (care „mănâncă“ 25% din cifra de afaceri a companiilor din industrie), companiile se confruntă şi cu o lipsă de transparenţă din partea autorităţilor în ceea ce priveşte calculul taxei clawback.
„Din 500 de milioane de lei plătite de producătorii de medicamente generice pentru taxe, estimăm că 200 au fost generate de erori de calcul ale CNAS în ceea ce priveşte taxa clawback.
În prezent, 50% din costul unui medicament reprezintă taxe şi impozite“, a spus Dragoş Damian, directorul general al Terapia (din cadrul SUN PHARMA Company) şi preşedinte al Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.
