Companii

ZF Power Summit 2020, 17-18 februarie. Tranziţia energetică, de la discurs la acţiune: ce energie vom consuma în următorii zece ani. Cei mai importanţi executivi din energie, petrol şi gaze, şefi peste companii de 20 mld. euro, vin la cel mai important eveniment de energie din România

ZF Power Summit 2020, 17-18 februarie. Tranziţia...

Autor: Roxana Petrescu

17.02.2020, 00:07 1336

Virgil Popescu, ministru al economiei, energiei şi mediului de afaceri, Eric Stab, preşedinte & CEO Engie România, Christina Verchere, CEO OMV Petrom, Bogdan Badea, preşedinte directorat Hidroelec­trica, Johan Meyer, portfolio manager Fon­dul Proprietatea, Ondrej Safar, coun­try manager CEZ România, Corina Popescu, director general Elec­tri­ca, Manfred Paasch, CEO E.ON Ro­mâ­nia, Camelia Ene, CEO & country chairman MOL România, Mark Beacom, CEO Black Sea Oil & Gas sau Adrian Volintiru, director general al Romgaz, sunt câţiva dintre reprezen­tanţii de top ai industriei energetice care şi-au confirmat prezenţa la cea de-a noua ediţie a ZF Power Summit.

În ultimii 15 ani, România a trecut printr-o schimbare profundă a secto­rului energetic, ponderea cărbunelui scăzând dramatic în favoarea energiei nucleare şi a celei eoliene, gazul fiind noua vedetă a mixului energetic. 

Problema a fost că această tranziţie s-a făcut prin şubrezirea rolului de ex­por­tator net de energie în regiune, România ajungând să fie dependentă de vecinii ei pentru acoperirea consumului. 

Când la noi investiţiile bat pasul pe loc, ţări, la rândul lor dependente de cărbuni, fac paşi majori spre energia verde, exemplu fiind ultima licitaţie pentru construirea a 2.200 MW de eoliene offshore lansată cu succes de Polonia. În România nu s-a mai ridicat o eoliană de trei ani de zile, iar investitorii cu bugete majore pleacă în alte ţări.

Pe de altă parte, decarbonizarea industriei energetice la nivel european este una dintre cele mai mari provocări pentru ţările care depind de electrici­tatea produsă din cărbuni. În România, aproape un sfert din consum este asigurat de termocentralele care ard lignitul, aproape în fiecare iarnă acesta fiind sursa de securitate a sistemului. Astfel, trecerea de la cărbune la verde s-ar putea dovedi cea mai delicată ecuaţie din energie.

Ce se va întâmpla însă în zece ani? Ce soluţii sunt pentru a face cărbunele mai „verde“? Redevin interesante pro­iectele de stocare a carbonului şi cum poate fi pregătită forţa de muncă pentru această tranziţie?

Mai departe, deşi gazul se conturea­ză ca noul combustibil al viitorului, începerea investiţiilor aşteptată pentru anul trecut a fost amânată pe termen nelimitat. Din nou, investitorii pleacă din acest domeniu.

În timp ce România visa la statutul de sursă de gaze pentru Europa de Sud-Est prin Marea Neagră şi gazoductul BRUA, TurkStream, gazoductul rusesc care se înfige în sistemul de conducte al Turciei şi mai departe în Europa, tocmai a fost inaugurat.

Mai este gazul combustibilul viito­rului sau deja a devenit ştirea zilei de ieri, iar România nici nu a apucat să-l scoată? Cum mai poate Marea Neagră atrage investitori când cei mari pleacă?

Discuţiile despre generare distri­bui­tă, proiecte de captare şi stocare a car­bo­nului sau de stocare a energiei sunt pe agenda tuturor investitorilor. România con­tinuă să le neglijeze, defilând cu ace­leaşi proiecte mamut pentru care nu există interes de ani de zile.

Petrolul a rămas cea mai importantă formă de energie la nivel global, în ciuda creşterii exponenţiale a regenerabilelor, previziunile Agenţiei Internaţionale a Energiei arătând că la nivelul anului 2040 peste 70% din cerere se va baza tot pe combustibilii fosili. Chiar şi aşa, în in­te­riorul industriei de rafinare se văd schim­bări majore din cauza restricţiilor de me­diu şi a ascensiunii mobilităţii electrice.

Cum se raportează România la aceas­tă dinamică după ce în ultimii 30 de ani piaţa locală a pierdut 7 din cele 10 unităţi de rafinare pe care le avea?

Peste toate acestea, la începutul aces­tui an, Comisia Europeană a lansat stra­te­gia Green Deal, care aduce cea mai ra­di­cală schimbare de politică ener­ge­tică la ni­velul UE, iniţiativă dublată de un pa­chet de finanţare estimat la un trilion de euro pentru următorii zece ani. Jumătate din sumă va veni de la bugetul UE, 100 de miliarde de euro fiind destinate atenuării efectelor eco­no­mice din zonele care vor fi afectate de această tranziţie energetică. Decarbo­ni­zarea sectorului energetic, susţinerea eficienţei energetice la nivelul clădirilor, dez­voltarea mobilităţii electrice sunt pi­loni pentru această nouă strategie.

Cât şi cum va atrage România cât mai mulţi bani din acest nou pachet?

În contextul în care o abordare dife­rită a sectorului energetic este obliga­torie, Ziarul Financiar facilitează încă o dată dia­logul constructiv între toţi stake­hol­derii din domeniu printr-o nouă ediţie a ZF Power Summit dedicată tranziţiei ener­getice şi mai ales măsu­ri­lor concrete prin care acest lucru se poate realiza în România.

ZF Power Summit. Două zile. Totul despre energie.

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO