Companii

ZF Retail 2019. Comerţul, vioara întâi a economiei. „Românilor le plac cumpărăturile, le place să consume. Piaţa locală este un paradis pentru retaileri“

Autor: Cristina Bellu, Alex Ciutacu, Cristina Roşca

10.05.2019, 00:08 883

„Suntem mulţumiţi de evoluţia busi­nes­sului local. Noi în România avem cea mai mare rată de creştere dintre ţările din grup. Vedem că românilor le plac cumpărăturile, le place să consume“, a spus Robert Hellwagner, CEO al lanţului de magazine de tip cash&carry Selgros. El a fost prezent ca speaker în cadrul celei de-a treia ediţii a evenimentului ZF Retail. Comerţul, vioara întâi a economiei, eveniment realizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Openville Timişoara, Hervis, Carrefour, Microsoft, Mondelez, Altex, Cushman & Wakefield Echinox, Valuement şi SAP.

Philippe Besadoux, CEO al grupului Montecristo (ce cuprinde brandurile Kenvelo, Lee Cooper, Tom Tailor, Timeout şi Only), afirmă la rândul său că românii consumă mai mult decât vecinii din regiune.

„Este un fapt. Noi operăm în toată Europa Centrală şi de Est şi putem spune că România chiar are un apetit de consum mai ridicat. Dacă te duci în Cehia, Polonia, Slovenia şi alte ţări est-europene, nu este ca aici. Ce nu pot înţelege este de ce românii cheltuie mai mulţi bani pe textile deşi au salarii mai mici decât alte ţări din regiune. Este un paradis pentru retail.“

El adaugă că mai există în România un fenomen împotriva logicii, mai exact românii din oraşele mai mici din ţară cumpără mai multe produse scumpe decât cei din Bucureşti, unde nivelul salarial este mai ridicat. „Înainte ne gândeam la consumatorii de aici ca la nişte consumatori care cumpără haine, dar nu cumpără apartamente sau alte produse de valoare mare, văzute ca investiţii. Acum lu­cru­rile au evoluat şi oamenii iau şi haine şi apar­ta­mente, iau credite de la bancă. Este incre­dibil.“

În acest context, jucătorii vorbesc despre investiţii, despre dezvoltarea businessului şi despre creşterea cifrei de afaceri.

Daniel Gross, director general al REWE România, compania care operează reţeaua Penny Market vorbeşte de dublarea reţelei în şapte ani, proces ce va presupune investiţii de peste 500 de milioane de euro. „Considerăm că România este un pariu câştigător pentru noi.“

De aceeaşi părere este şi Frederic Lamy, executivul care conduce operaţiunile locale ale retailerului de bricolaj Leroy Merlin.

„Facem parte dintr-un grup de 25 miliarde euro şi suntem cea mai performantă ţară. Condiţiile economice de aici sunt foarte bune. Creşterea PIB-ului este incredibilă, iar pe noi ne ajută faptul că în România aproape 95% dintre români deţin o casă sau vor să deţină o casă.“

Piaţa de bricolaj în România este de aproape 4 miliarde de euro, dar Lamy crede că se poate dubla cu uşurinţă ca mărime.

Pe ce mizează însă retailerii în dezvoltare? Merg pe online sau offline? Pe magazine stradale sau în mall?

„Îmbinarea dintre magazinele de tip online şi cele de tip offline reprezintă viitorul comer­ţu­lui. Conceptul omnichannel este un drum pe care toţi vom merge mai devreme sau mai târziu“, crede Cătălin Pozdarie, CEO al retai­le­rului de echipamente sportive Hervis România.

Consumatorul este peste tot. Astfel, dacă vrei să atingi toţi potenţialii consumatori trebuie să fii peste tot, pe Instagram, pe Facebook, pe tot ce înseamnă social media.

„Dar dacă este să judecăm la rece, achizţia pe care o faci în mediul online este o cumpă­ră­tură care nu-ţi oferă o experienţă completă. Rolul nostru ca retailer este ca noi să ne schimbăm şi să oferim o experienţă cât mai plăcută şi mai complexă, astfel încât lumea să continue să vină în magazine“, adaugă el.

Online-ul funcţionează ca un showroom, familiarizează clientul cu oferta şi îl aduce în ma­gazin. Experienţa fizică este una mult mai completă şi mai atractivă pentru consumator şi există cifre în acest sens, spune Oana Dia­co­nescu, head of leasing Iulius Group. Anul tre­cut în România ponderea online-ului în vân­zările magazinelor fizice era undeva la 7%, în timp ce media europeană era de circa 30%, adaugă ea.

„Viitorul apropiat - următorii cinci ani - stă în conceptele de tip mixed-use. Grupul Iulius este iniţiatorul conceptului de mixed-use, pri­mul astfel de proiect deja inaugurat fiind Palas Iaşi şi urmează să inaugureze Openville Timi­şoara.“ Conceptul constă în următoarele: se adună în acelaşi loc partea de office, enter­tai­n­ment, shopping, spaţii de petrecut timpul liber.

„Capitalizăm necesitatea omului modern şi activ de a găsi un echilibru între locul de muncă, dorinţa de shopping care există şi e foarte importantă în cazul României şi partea de socializare, de petrecere a timpului liber împreună cu familia, prietenii, şi nu în ultimul rând ajută la crearea unor puternice comunităţi de business prin aceste clădiri de birouri. Toate converg în acest concept.“

 

Robert Hellwagner, CEO al Selgros

- Suntem mulţumiţi de evoluţia businessului local. Noi în România avem cea mai mare rată de creştere dintre ţările din grup. Suntem optimişti când ne uităm la creşterea economică care a fost de 4% anul trecut şi care este estimată a fi în teritoriu pozitiv şi anul acesta. Suntem optimişti dacă ne uităm la consum, care a cresut cu 8,9% în FMCG anul trecut, semnificativ mai mult decât în orice altă ţară din UE. Vedem că românilor le plac cumpărăturile, le place să consume.

- Per total, HoReCa explodează şi se vede un trend de premiumizare, oamenii vor varietate, consumatorii vor diversificare şi asta se vede când se duc în HoReCa, dar şi când se duc la magazine şi sunt atraşi de sortimentele care au intrat din ce în ce mai mult în ultimii ani.

- Digitalizarea şi platformele online sunt un subiect extrem de important. Consumul este în ADN-ul ţării. Am făcut câteva studii de piaţă aici, iar la finalul zilei 88% din clienţii finali zic că vor să facă shopping online, dar 78% spun că nu este o necesitate în acest moment, deoarece lor le place experienţa de a merge în magazin şi de a-şi vedea produsele.

- Viitorul retailului va fi o combinaţie între online şi ofline. În digitalizare oportunitatea este să aducem produsele în faţa clienţilor, pe smartphone. Totuşi, avem 50.000 de articole, ar fi greu să le arătăm totul, şi aici încercăm să facem o ofertă personalizată.

- Avem 1 milion de clienţi şi ştim totul despre aceşti clienţi pentru că la noi trebuie să cumpere cu un card.

- Circa 40% din piaţa locală este comerţ tradiţional. Este adevărat că vedem un declin de 1-2% pe an.

 

Daniel Gross, director general al REWE România (Penny Market)

- Ne-am propus în următorii şapte ani să ne dublăm reţeua şi să investim peste 500 milioane de  euro în dezvoltarea businessului din România. Considerăm că România este un pariu câştigător pentru noi.

- 76% din produsele achiziţionate provin de la furnizori locali. Vizavi de regionalitate, tot ce înseamnă produse de panificaţie achiziţionăm de la producătorii locali, aflaţi pe o rază de 30 km de fiecare dintre magazinele noastre. Mai mult de jumătate din unităţile nostre au măcelării care comercializează carne de la producatori locali, la fel se întâmplă si in cazul legumelor şi fructelor, unde mergem tot pe produse cât mai proaspete, dar pe care uneori le găsim în alte regiuni ale ţării.

- Vrem să încurajăm parteneriate cu producători locali, care oferă avantaje în zona de prospeţime ñ unul dintre trendurile pieţei.

- În discount vorbim foarte mult despre digitalizare. Vorbim de automatizare, de procese mai simple în favoarea clientului. Testăm în multe ţări zona de e-commerce. Momentan nu funcţionează foarte bine astfel încât să aibă mare importanţă în viitorul apropiat, dar este clar că acesta este trendul. Fără digitalizare nu se poate.

 
 

Alexandru Jijian, SAP customer experience presales manager, Central & Eastern Europe

- Indiferent de soluţiile de tehnologie şi inovaţii din zona de retail, angajaţii reprezintă brandul în faţa clienţilor, iar de cele mai multe ori nemulţumirile consumatorilor nu vin din interacţiunea cu tehnologia, ci din interacţiunea cu angajaţii din magazine.

- La începutul anului, SAP a investit 8 miliarde de dolari în Qualtrics, un producător de software de sondaje şi chestionare, astflel încât să captăm toate semnele de întrebare pe care le avem vizavi de comportamentul de consum. Am identificat patru piloni principali ñ brandul, produsul, consumatorul şi angajaţii.

- Din studiile clienţilor noştri - un eşantion de 8.000, atunci când au fost luate în calcul experienţele care pot fi îmbuătăţite, 70% erau strict legate de personal.

- Există o conexiune directă între angajat şi angajator. Angajaţii sunt faţa clienţilor noştri care reprezintă brandul de cele mai multe ori.

 
 
 
 

Violeta Luca, director general al Microsoft România

- România are un sector IT foarte puternic. Ar trebui să avem mai multă deschidere către start-up-uri, să vedem ce soluţii ne dau. Astfel putem să stimulăm creativitatea şi inovaţia echipelor locale.

- Pentru a creşte zona de productie locală este nevoie de un upgrade. Este nevoie din ce în ce mai mult de parteneriate. Puţine companii îşi permit să facă de toate foarte bine.

- Tehnologia este o unealtă care te ajută să faci businessul mai productiv. Este nevoie să integrăm tehnologia şi digitalizarea în modele de business pentru a nu rămâne în urmă.

- În ultimii zece ani s-a investit foarte mult în fluxuri de supply chain, dar zona mai are un mare potential de dezvoltare.

- Tehnologia digitală este foarte importantă. Microsoft are o echipă dedicată pentru zona de retail. În ultimele luni am lansat parteneriate la nivel global cu retaileri mari.

- Companiile au acces la o amplă propunere de soluţii de tehnologie care nu mai sunt foarte sofisticate în implementare.

 

Alexandra Rîştariu, sales manager la Mondelez România

- Dacă acum câţiva ani ne foloseam de personalităţi puternice sau vedete pentru promovare, acum este mai relevant pentru consumator să primească informaţii în linie cu ce îşi doreşte el. Trebuie să găsim prin investiţiile pe care le facem o metodă mai largă de a ajunge acolo unde sunt clienţii, iar cheia este digitalizarea. Nu mai contează doar ce relame ai la televizor, deşi bineînţeles că vom continua să investim în domeniu, sau ce vede pe stradă, ci şi contactul one-to-one cu consumatorul prin mediile pe care el le foloseşte.

- Avem aşa-numitele branduri insurgente, care vin cu idei şi produse noi rapid. Companiilor mari le este puţin mai greu să ducă un produs de la idee la implementare în piaţă, nouă poate câteodată ne lipseşte curajul de a implementa ceva disruptiv, şi atunci le oferim lor expertiza şi îi aducem sub umbrela noastră sub forma unor achiziţii.

- Consumatorul are acces la multă informaţie acum, totul este despre el, despre cine este el. În studiile de specialitate discutăm din ce în ce mai mult categorizarea socială, iar trendurile se schimbă rapid. Dacă acum câţiva ani vorbeam de schimbări o dată la 20-25 de ani, ele se întâmplă acum o dată la 5 ani. Experienţa din magazine, brandul, calitatea, toate contează.

- Vorbim de e-commerce, dar să nu uităm că România este una dintre cele mai diverse ţări pe această temă. Comerţul online vine din urmă, în Bucureşti retailul modern a înghiţit retailul tradiţional, dar în afara Bucureştiului este altă situaţie. Există mulţi jucători mici în comerţul tradiţional şi fiecare canal contează.

 

Cristian Preotu, proprietar al Comtesse du Barry România

- Multe produse de calitate din România pleacă la export. Unele sunt precontractate direct pentru Anglia. Spre exemplu, avem o producţie bună de ciuperci, de hribi spre exemplu, şi le putem găsi aici în sezon cu 5 euro per kilogram, faţă de Franţa, unde costă 35 de euro per kilogram. Din păcate însă, în pieţele locale şi în supermarketurile de la noi nu găseşti aceste produse. Noi importăm multe produse, cum ar fi afinele care sunt din Chile.

- Există mulţi producători cu produse extraordinare în România. Trebuie avută o relaţie cu ei pentru ca aceste produse să rămână constant bune. Şi furnizorii şi angajaţii ar trebui trataţi în acelaşi mod şi la acelaşi nivel. Cred că din partea tuturor trebuie să vină schimbarea. Ne trebuie un sistem ca cel din Franţa, unde se încurajează specificitatea unor produse, cred că şi reţelele premium, dar şi marile magazine ar trebui să încurajeze calitatea românească.

- Furnizorii locali trebuie plătiţi mai bine. Ei trebuie încurajaţi să investească, să hrănească animalele cum trebuie, să facă ce trebuie pentru produse de calitate. Vom începe să exportăm produse româneşti în Franţa.

- Avem 6.000 de clienţi fideli. Ne-am extins în Serbia, Bulgaria şi acum Franţa pe partea de retail. Experienţa şi încrederea sunt cele mai importante acum. Noi în ultimii 15 ani avem o creştere constantă. Acum clienţii sunt mai pretenţioşi, mai experimentaţi, merg spre lucruri mai sigure.

 

Raluca Hartmann, director general al Kik România

- Anul acesta pregătim o expansiune puternică. De când am intrat pe piaţa locală (septembrie 2018 - n.red.) am deschis 16 magazine şi estimăm să ajungem la o reţea de 35 de unităţi până la finalul lui 2019. Cred că piaţa din România duce la peste 250 de unităţi Kik.

- Compania a ales în mod natural să se extindă spre zona de est a Europei, dar ultimii ani şi indicatorii macroeconomici pe care i-a prezentat România au făcut din ţara noastră un pol de interes pentru kik.

- Formatul nostru nu este optimizat pentru suprafeţe de sub 500 de metri pătraţi. Deocamdată nu există potenţial şi posibilităţi pentru magazine stradale.

- În prima fază ne uităm la parcurile de retail, pentru că au o ancoră de food importantă. Mergem şi în centrele comerciale importante, dar am deschis şi în centrele comerciale secundare.

- În Germania s-a completat reţeaua offline cu un magazin online, ca un plus de servicii pentru clienţii de bază, pentru cei care cunosc deja produsele noastre şi doresc să economisească timp în procesul de achiziţionare. Este foarte probabil ca acest lucru să se întâmple şi în România în următorii ani, ca un plus de valoare.-

- În următorii cinci ani va trebui să devenim mai flexibili, să ne ducem către noile comunităţi care apar, să mergem după modelul din comerţul alimentar care a pariat pe magazinele de proximitate.

 

Horaţiu Vasilescu, CEO al Teilor

- Ca strategie de business pe termen mediu şi lung vrem să acoperim cât mai mult piaţa şi să ne poziţionăm puternic. Pentru că la finalul anului viitor vom avea o prezenţă completă la nivel naţional, am început să prospectăm şi pieţele externe. Pentru început, ne uităm la cele care sunt apropiate din punct de vedere cultural cu piaţa din România.

- Avem două magazine stradale. Primul este cel la sediul din Piteşti şi unul este în Sibiu. Traficul pe care ţi-l asigură mallul îţi ia multe griji de pe cap. Pentru mine este dezolant să ai un magazin stradal doar pentru imagine, mai ales dacă e un magazin care nu a ajuns acolo unde trebuie din punctul de vedere al potenţialului său de business. Scopul unui magazin este să facă vânzare.

- Putem să fim creativi şi să dezvoltăm concepte frumoase şi în cadrul mallurilor. Da, este aspirational să avem o stradă dedicată shoppingului, cu magazine stradale, dar dacă lucrurile nu s-au făcut din inerţie, mi-e greu să cred că vom avea o stradă fanion în care să avem magazine ca în alte ţări din Europa.

 
 

Cătălin Pozdarie, CEO al Hervis România

- Îmbinarea dintre magazinele de tip online şi cele de tip offline reprezintă viitorul comerţului. Conceptul omnichannel este un drum pe care toţi vom merge mai devreme sau mai târziu.

- Am închis 2018 cu cele mai bune rezultate din istoria Hervis în România, iar primul trimestru din acest an continuă să arate bine, cu o creştere de peste 10%.

- Segmentul de retail de articole sportive are un potenţial enorm de dezvoltare pe piaţa locală. În România, ponderea celor care practică sport în mod regulat este sub 10%, faţă de 70% în Austria sau în alte ţări din Europa.

- Preţul contează mult în procesul de achiziţionare. Toată lumea doreşte să-şi cumpere un produs de calitate la un preţ cât mai mic posibil. În acelaşi timp, românul vrea şi un brand de calitate. Cred că un mix între toate aceste elemente contează atunci când vorbim de decizia de a achiziţiona un produs.

- Pe piaţa din Germania preţul joacă un rol şi mai important decât în România. Cred că este o evoluţie şi ţine şi de cultură. În România se consumă foarte mult fashion, în Germania lucrurile sunt mai ponderate, nu sunt atât de vizibile. Noi cheltuim mai mult pe haine şi economisim mai puţin. În Germania este exact invers.

- Consumatorul nostru este peste tot. Dacă vrei să atingi toţi potenţialii consumatori trebuie să fii peste tot, pe Instagram, pe Facebook, pe tot ce înseamnă social media.

 Dar, dacă este să judecăm la rece, achizţia pe care o faci în mediul online este o cumpărătură care nu-ţi oferă o experienţă completă. Rolul nostru ca retailer este ca noi să ne schimbăm şi să oferim o experienţă cât mai plăcută şi mai complexă, astfel încât lumea să continue să vină în magazine.

 

Edvin Abdulachim, diretor comercial al ALTEX

- În raportul realizat săptămâna aceasta de GfK pe piaţa de electro-IT se vorbeşte de o scădere a sectorului. Noi nu ne încadrăm în trendul dictat de ei, ci chiar înregistrăm o creştere în T1 pe toate categoriile de produs. Rezultatele noastre bune se datorează modelului omnichannel. S-ar putea ca anumiţi jucători din piaţă să fi pierdut un pas în acest trend.

- Ne-am gândit că e mai bine să îi lăsăm pe clienţi să aleagă online sau offline. Să convingi clienţii să treacă la online sau offline cred că e o luptă prea costisitoare pentru orice. Oferim posibilitatea oricărui client să poată migra într-o parte sau în alta fără să avem bariere.

- Piaţa de electro-IT din România este una mare, cu puţini jucători, dar totuşi extrem de competitivă. Vedem potenţialul de creştere. Avem peste 120 de magazine în ţară cu o suprafaţă comercială totală de peste 150.000 mp. Asta înseamnă o medie de 1.200 mp pe magazin. Unele sunt mai mari iar altele mai mici.

- Vrem să mai deschidem încă 5 sau 6 magazine noi în acest an. La fel şi anul viitor şi peste 2 ani. Acum vom deshcide unul la Brăila de 2.600 mp.

- Nu credem că vreun jucător din afara ţării are dorinţa sau puterea de a intra în această piaţă competitivă. Lupta pentru client este din ce în ce mai mare

- Ar fi dificil să ajungem anul acesta la vâznări de 1 miliard de euro dar nu imposibil.

 
 

Oana Diaconescu, head of leasing, Iulius Group:

- Viitorul - următorii cinci ani - stă în conceptele de tip mixed-use. Grupul Iulius este iniţiatorul conceptului de mixed-use, primul astfel de proiect deja inaugurat fiind Palas Iaşi. Conceptul constă în următoarele: se adună în acelaşi loc partea de office, entertainment, shopping, spaţii de petrecut timpul liber. Capitalizăm necesitatea omului modern şi activ de a găsi un echilibru între locul de muncă, dorinţa de shopping care există şi e foarte importantă în cazul României şi partea de socializare, de petrecere a timpului liber împreună cu familia, prietenii, şi nu în ultimul rând ajută la crearea unor puternice comunităţi de business prin aceste clădiri de birouri. Toate converg în acest concept.

- Openville Timişoara va fi al doilea concept de tip mixed-use. Lucrăm la extinderea părţii de retail cu 30.000 mp, care se adaugă la cei 70.000 mp din proiect. Integrăm practic Iulius Mall Timişoara într-un proiect care are acum 3 clădiri de birouri funcţionale cu un GLA de 50.000 mp, un parc în care s-au investit 8 milioane de euro, trei săli de conferinţă, un concept nou de Cinema City şi cea mai mare sală de fitness ce va fi operată de World Class, cu o piscină semiolimpică.

- Reţeaua Iulius cuprinde acum 5 centre comerciale cu un GLA total de peste 250.000 mp. Suntem pe un trend ascendent în ultimii 4-5 ani. Înregistrăm creşteri în cifra de afaceri a chiriaşilor de la an la an, iar anul acesta se înscrie în cazul centrelor noastre comerciale în acelaşi trend ascendent. Pentru primul trimestru am făcut o analiză. Întregistrăm un plus de 7% în ceea ce priveşte cifra de vânzări a retailerilor comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut.

- Online-ul funcţionează ca un showroom, familiarizează clientul cu oferta şi îl aduce în magazin. Experienţa fizică este una mult mai completă şi mai atractivă pentru consumator şi există cifre în acest sens. Anul trecut în România ponderea online-ului în vânzările magazinelor fizice era undeva la 7%, în timp ce media europeană era de circa 30%.

 

Bogdan Marcu, Cushman & Wakefield Echinox

- Mallul oferă un mediu perfect pentru consumatorii din România şi datorită faptului că partea stradală nu a fost dezvoltată. Au fost foarte mulţi retaileri care în mod tradiţional se plasează pe străzile aglomerate, dar în momentul în care au interacţionat cu piaţa locală s-au dus în malluri.

- În România nu este uşor să faci shopping la stradă. Nu avem infrastructură, nu avem o climă propice - vara 40 de grade şi iarna -10 grade. Au apărut totuşi mici concepte stradale de tip boutique. Sper ca în viitor să avem pe anumite locaţii şi oferte cât mai variate de funcţionalităţi.

- Brandurile mari urmează un anumit flux de dezvoltare. De regulă ele vin din Vest şi apoi încep să penetreze pieţele din Est începând cu Polonia, Cehia, Ungaria şi apoi România. Putem să ne uităm la pieţele de acolo şi o să vedem ce branduri vor intra în următorii doi, trei ani şi în România.

- Nu cred că online-ul va modifica comportamentul de consum. Cred că offline-ul va exista în continuare. Sunt foarte multe cazuri de retaileri care au fost in online si acum sunt si in offline, care integrează cele două concepte. Cred că acesta este un trend care se va dezvolta în anii următori.

 

Vanya Panayotova, CEO al L’Oreal

- Deschidem primul magazin de cosmetice Yves Saint-Laurent din România.

- Businessul a fost foarte bun în 2018, iar piaţa de cosmetice a mers foarte bine. Primul trimestru din 2019 păstrează trendul în mai multe segmente. Per total, consumatorii caută în continuare cosmetice şi produse de înfrumuseţare.

- Consumul pe acest segment este alimentat de mai mulţi factori. Unul dintre ei este ideea de frumuseţe, care este o preocupare generală. Cu dezvoltarea social media, această exprimare a devenit un drive puternic pentru piaţa noastră. Este principalul motiv pentru care deschidem magazine.

- Mallul este o destinaţie bună deoarece îţi oferă mulţi cumpărători. Oamenii merg cu ideea de a cumpăra. Când te plimbi pe stradă poţi cumpăra din magazine sau nu, dar când eşti în mall eşti mereu deschis spre a cumpăra, eşti deschis spre a fi influenţat de fashion, de branduri.

- Digitalul nu mai este cireaşa de pe tort, ci devine chiar tortul. Social media are câteva efecte foarte importante. În reţelele sociale se dezvoltă acest simţ de self-express, să fii vizibil tot timpul, ceea ce a sporit interesul pentru machiaj, îngrijire, înfrumuseţare.

- Vedem o creştere a cererii pe produsele high-end. Vom încerca să aducem din ce în ce mai multe produse premium. Consumatorii sunt curioşi, vor să descopere. Viitorul cosmeticelor stă  în trenduri noi. Vom aduce atât branduri noi, cât şi produse noi sub brandurile deja existente.

 

Philippe Besadoux, CEO al grupului Montecristo cu brandurile Kenvelo, Lee Cooper, Tom Tailor, Timeout şi Only

- Este un fapt. Românii consumă mai mult decât vecinii din regiune. Noi operăm în toată Europa Centrală şi de Est şi putem spune că România chiar are un apetit de consum mai ridicat. Dacă te duci în Cehia, Polonia, Slovenia şi alte ţări est-europene, nu este ca aici. Ce nu pot înţelege este de ce românii cheltuie mai mulţi bani pe textile deşi au salarii mai mici decât alte ţări din regiune. Este un paradis pentru retail.

- Sperăm că trendul de creştere va continua. Primul trimestru a fost excelent. Pentru moment, până la sfârşitul lui aprilie, primele luni au fost mult mai bune decât anul trecut.

- Înainte ne gândeam la consumatorii de aici ca la nişte consumatori care cumpără haine, dar nu cumpără apartamente sau alte produse de valoare mare, văzute ca investiţii. Acum lucrurile au evoluat şi oamenii iau şi haine şi apartamente, iau credite de la bancă. Este incredibil.

- Avem magazine de stradă doar la Braşov şi Piteşti, dar este dificil pentru că nu avem parcări pe stradă. Cum să te viziteze oamenii dacă nu ai locuri de parcare. În malluri ai parcări, dar pe stradă trebuie să primeşti autorizaţii pentru că e spaţiu public şi durează.

- Mai există în România un fenomen împotriva logicii, românii din oraşele mai mici din ţară cumpără mai multe produsele scumpe decât cei din Bucureşti, unde nivelul salarial este mai ridicat.

 

Frederic Lamy, CEO al Leroy Merlin

- Anul trecut a fost extraordinar, am avut o creştere de două cifre la nivelul vânzărilor, dar şi al profitului. Pe primele patru luni din 2019 stăm extraordinar, pentru că piaţa de aici este incredibilă. Suntem de 10 ani aici, iar din 2014 ne-am accelerat creşterea, iar anul trecut am înregistrat vânzări de jumătate de miliard de euro

- Facem parte dintr-un grup de 25 miliarde euro şi suntem cea mai performantă ţară. Condiţiile economice de aici sunt foarte bune. Creşterea PIB-ului este incredibilă, iar pe noi ne ajută faptul că în România aproape 95% din români deţin o casă sau vor să deţină o casă

- Clienţii români investesc în case permanent. În medie, clientul vine la magazinul nostru de 24 de ori pe an, adică de două ori pe lună. Ceea ce înseamnă foarte des. Avem clienţi - cunoscuţi în România ca meseriaşi -, iar ei vin o dată sau de două ori pe zi la noi.

- Vedem o legătură directă între traficul de pe site şi traficul din magazin, iar de când am început să fim mai activi online a crescut prezenţa şi în magazine.

- Piaţa DIY în România este de aproape 4 miliarde de euro dar cred că această piaţă se poate dubla cu uşurinţă ca mărime.

 
 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO