♦ Anul 2025 nu a fost unul simplu pentru piaţa farmaceutică locală ♦ Ca într-un roller-coaster, industria farma a trecut prin schimbări de acţionariat la firme importante, anunţuri de investiţii, legi schimbate pe ultima sută de metri, creşteri de preţuri ♦ În acest peisaj, pacienţii au fost cei care au simţit cel mai mult efectele turbulenţelor din domeniu.
Piaţa farmaceutică locală nu a fost ocolită în 2025 de presiunile din economie şi a trecut de la o extremă la alta.
Pe de-o parte au fost câteva investiţii ale producătorilor locali, dar şi pariuri ale unor companii internaţionale pe România, dar la celălalt pol au stat creşterile de taxe şi legi care au afectat consumul şi pacienţii în special.
Cum s-au văzut zece evenimente importante în peisajul farmaceutic local?
1. Ministru nou la Sănătate
Alexandru Rogobete a preluat portofoliul Sănătăţii în vara lui 2025, în guvernul Bolojan, după ce anterior a fost secretar de stat şi consilier în ministerul pe care acum îl conduce. Are 34 de ani, este licenţiat în Chimie – Universitatea de Vest din Timişoara, 2013, a urmat Medicina la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” din Timişoara (doctorat în 2024) şi are un master în managementul serviciilor sociale şi de sănătate. A lucrat ca medic rezident de anestezie şi terapie intensivă în Spitalul Judeţean „Pius Brinzeu” Timişoara. Conduce Ministerul Sănătăţii, cu un buget de 28 mld. lei în 2025. Un eveniment cu care Rogobete a atras atenţia încă de la preluarea mandatului a fost propunerea prin care şefii de secţii în spitalele clinice, adică unităţile unde sunt pregătiţi rezidenţii, să ocupe funcţia în baza unui concurs, nu prin numire de universităţile de medicină.
Alexandru Rogobete, ministru al sănătăţii, numit în vara lui 2025.
2. Şef nou la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS)
Şi CNAS, instituţia care gestionează cei mai mulţi bani din Sănătate, a trecut printr-o shimbare de conducere în 2025. Decizia a ridicat semne de întrebare pentru că nu a fost motivată. Astfel, la un an şi trei luni de la numirea Valeriei Herdea în funcţia de şef al CNAS de către Marcel Ciolacu, fostul premier, tot el a revocat-o din funcţie. Niciun oficial din sănătate sau din guvern nu a ieşit public să explice motivele din spatele schimbării. La conducerea CNAS a fost numit un alt medic, Horaţiu Remus Moldovan, care a ocupat în ultimii trei ani funcţia de secretar de stat în Ministerul Sănătăţii (2023-2025). El este absolvent al Universităţii de Medicină şi Farmacie Târgu-Mureş, în 2003. De profesie, este medic primar de medicina muncii şi a lucrat în Spitalul Judeţean Târgu-Mureş, înainte de a deveni secretar de stat în Ministerul Sănătăţii în 2023. În 26 de ani de la înfiinţare, Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a avut 31 de schimbări de preşedinţi. Instituţia este una dintre cele mai importante pentru sistemul sanitar, gestionând banii asiguraţilor români şi plătind serviciile medicale, medicamentele pacienţilor. Bugetul Casei este de 77 mld. lei în 2025, triplu faţă de acum un deceniu.
3. Schimbare de acţionar la Zentiva
În această toamnă Zentiva şi-a schimbat şi actionarul după ce americanii de la GTCR, un fond de investiţii, au cumpărat producătorul de medicamente într-o tranzacţie internaţională de 4,1 mld. euro. Zentiva este unul dintre cei mai mari producători europeni de medicamente generice, cu patru fabrici în total – două la Bucureşti, una la Praga şi încă una într-un mic orăşel din India – Ankleshwar, un hub pentru industria chimică. Mişcarea marchează intrarea fondului de investiţii american pe piaţa locală, ceea ce poate atrage noi investiţii. GTCR, cu sediul la Chicago, este unul dintre cele mai active fonduri americane de investiţii. Înfiinţat în 1980, administrează zeci de miliarde de dolari şi este specializat în achiziţii din sectoare precum sănătate şi farma, tehnologie, servicii financiare şi business services.
Zentiva are două fabrici de medicamente în România, în Bucureşti.
4. Schimbare de acţionariat la Stada
La nici un an de la inaugurarea unei fabrici de medicamente de la zero în Turda, judeţul Cluj, germanii de la Stada au anunţat că îşi schimbă acţionarul majoritar în urma unei tranzacţii la nivel internaţional. Astfel, în septembrie 2025 fondurile de investiţii Bain Capital şi Civen, care deţineau Stada, au vândut pachetul majoritar de 70% către englezii de la CapVest. Agenţia Reuters scrie că valoarea companiei s-ar ridica la 10 mld. euro. CapVest are investiţii în mai multe ţări europene în domenii precum industria alimentară, retail, servicii medicale, FMCG. În România, afacerile Stada ajung la 250-300 mil. lei, din estimările ZF. Compania a intrat pe piaţa locală în 1992 printr-o subsidiară. În 2022 compania germană a anunţat extinderea mai puternică în România, printr-o investiţie directă semnificativă pe plan local într-o fabrică de la zero. Destinaţia investiţiei a fost oraşul Turda din judeţul Cluj, iar valoarea la care s-a ridicat a fost de 70 mil. euro, o parte şi din ajutor de stat.
Stada şi-a schimbat acţionarul într-o tranzacţie internaţională în toamna lui 2025. Cu un an în urmă, în octombrie 2024, a inaugurat o fabrică de la zero în Turda, Cluj, după 70 mil. euro investiţie.
5. Investiţii noi în producţie
În ultimii ani, marii producători de medicamente din România au venit cu proiecte de investiţii, dezvoltări ale portofoliului, noi fabrici ridicate de la zero. Totuşi, în lipsa unei strategii a autorităţilor de a susţine producţia locală, piaţa este în continuare dominată de importuri. Printre cele mai mari proiecte de investiţii s-a remarcat Antibiotice Iaşi, care a primit în această toamnă undă verde pentru o nouă investiţie de 375 mil. lei într-un centru de cercetare şi noi linii de fabricaţie pentru medicamente fără alternative terapeutice. Jumătate din sumă reprezintă fonduri europene, iar restul vor fi acoperiţi de companie. Producătorul mai are în derulare şi alte investiţii anunţate în ultimii ani, în extinderea portofoliului de produse şi noi linii de fabricaţie.
Investiţii are în plan şi Terapia Cluj, care vrea să se extindă pe trei noi pieţe internaţionale, dar şi să aducă echipamente nou în fabrică.
Antibiotice Iaşi are unul dintre cele mai ambiţioase planuri de investiţii în linii noi de producţie de medicamente şi în cercetare de pe piaţa locală.
6. Piaţa de medicamente creşte în valoare, dar scade în volume
În ultimii ani, piaţa de medicamente din România urmează o reţetă clasică: volumele rămân constante sau scad, dar în valoare sunt creşteri de două cifre. Acest lucru înseamnă că la pacienţi ajung acelaşi număr de medicamente, dar ele sunt mai scumpe. Aceeaşi situaţie se remarcă şi la nivelul ultimelor 12 luni, perioada octombrie 2024 – septembrie 2025. Dacă în volume piaţa a rămas la 710 milioane de cutii, o stagnare, în valoare a generat 37 miliarde de lei, o creştere de aproape 12% în perioada menţionată. Faţă de acum cinci ani, în 2019, când vânzările de medicamente erau de 17-18 mld. lei, piaţa s-a dublat în valoare, un ritm foarte abrupt, care însă n-a fost similar şi în volume, unde evoluţia în cinci ani a fost de 12-15%.
Piaţa de medicamente se apropie de 40 mld. lei. În cinci ani, piaţa s-a dublat în valoare, dar în volume ritmul a fost mult mai lent, doar 12% în cinci ani.
7. Medicamente noi după un blocaj prelungit
Una dintre principalele probleme semnalate de pacienţi şi de companiile farmaceutice a fost perioada prea lungă până când un medicament nou intră în sistemul de compensare pentru a fi disponibil ulterior pacienţilor. În prezent, un pacient din România aşteaptă peste 800 de zile (mai bine de doi ani) până când un medicament aprobat la nivelul Agenţiei Europene a Medicamentului ajunge pe lista de compensare la nivel naţional. Din 173 de medicamente noi aprobate la nivel european în perioada 2020-2023, doar 33 au fost introduse şi în România. În noiembrie 2025, Ministerul Sănătăţii a anunţat că 41 de molecule noi au intrat în lista medicamentelor compensate şi gratuite după luni întregi de aşteptare.
8. Taxe noi care atrag creşteri de preţ
Din august 2025, în urma situaţiei economice din ţară, guvernul Bolojan a hotărât să impună noi taxe, care au dus la creşeri de preţuri şi în industria farmaceutică. Astfel, TVA a fost mărită pentru suplimente alimentare şi vitamine de la 9% la 21%. Primul efect? Creşteri de preţ, dar scăderi la consum. În trimestrul 3 din 2025, adică lunile iulie, august şi septembrie, s-au vândut cu aproape 5% mai puţine medicamente fără reţetă (OTC) faţă de aceeaşi perioadă din 2024. Sunt astfel primele date la nivel general într-o piaţă a produselor OTC care până acum era „pe val“ şi raporta creşteri. Nici producătorii de medicamente n-au fost scuţiţi de taxe. Reforma din sănătate din această toamnă a inclus şi o taxă de solidaritate pentru producătorii şi importatorii din piaţa medicamentelor. Valoarea ei este de 0,6% şi 1,7% în funcţie de tipul de medicamente.
Companiile farma plătesc deja taxă clawback de 15% cei de generice, respectiv 25% cei de inovative, la care se mai adaugă şi acest procent sub umbrela taxei de solidaritate.
Taxele noi din pachetele de măsuri fiscale au produs creşteri de preţuri şi au influenţat bugetul pacienţilor. Rezultatul? Consum în scădere.
9. Pensionarii, incluşi la plata CASS
O altă măsură-şoc a fost lărgirea bazei de oameni care contribuie la bugetul Sănătăţii prin impozitarea pensiilor care trec de 3.000 de lei, prag stabilit de guvern. Astfel, un pensionar cu 3.500 de lei pensie va da înapoi către stat 10% din 500 de lei, adică 50 de lei. Sunt 1,7 milioane de pensionari care primesc lunar peste 3.000 de lei, din datele de la Casa Naţională de Pensii. Această măsură a adus 400 de milioane de lei în septembrie la bugetul de venituri al Casei Naţionale de Asigurări Sănătate (CNAS). Măsura de a strânge bani de la pensionari vine după ce ei au contribuit deja cu sume importante la sănătate în perioada în care au fost angajaţi. În acelaşi timp, accesul la medic este în continuare dificil, iar programele de prevenţie şi screening sunt doar pe hârtie şi în declaraţii, dar lipsesc în practică.
10. Retailul farma îşi caută direcţia
Profesia de farmacist se află de câţiva ani sub presiune uriaşă din lipsă de tineri care să fie atraşi de acest domeniu. În contextul unei marje de profit de sub 3%, antreprenorii din domeniu spun că nu pot creşte salariile, care au rămas în urmă raportat la nivelul de responsabilitate solicitat de profesie. În acelaşi timp, farmaciştii spun că pot fi parte a unui sistem de prevenţie care să pornească direct din unităţile farmaceutice, printr-o monitorizare a unor indicatori de bază, cum ar fi glicemia şi tensiunea. Încă nu există un cadru legal pentru a deconta aceste servicii pe care farmaciştii ar putea să le facă, ceea ce adânceşte criza prin care trece profesia.
