♦ Conceptul de fabricat în România a început de câţiva ani să aibă valenţe pozitive, iar în pandemie consumatorii au cumpărat cu precădere bunuri autohtone, fie că e vorba de alimente, băuturi, cosmetice sau produse de îngrijire a locuinţei ♦ Motivele din spatele acestei schimbări de atitudine sunt mai multe, de la nostalgie la patriotism şi de la dorinţa de a ajuta economia locală la crezul că aceste produse sunt mai bune, mai gustoase, mai sănătoase ♦ În final, efectul este pozitiv pentru economie, businessul local creşte şi odată cu el şi puterea de cumpărare a românilor.
Apetitul românilor pentru branduri locale există de mai multă vreme, însă în pandemie această orientare a fost mai accentuată după ce în lunile de lockdown, nu de puţine ori, au apărut întârzieri la transporturile de peste hotare sau chiar au existat bunuri care nu au mai ajuns pe rafturi. Producătorii locali au fost cei care au suplinit aceste lipsuri.
„Odată cu pandemia, nu am mai putut călători, fiind forţaţi să petrecem mai mult timp acasă. Acest lucru e benefic pentru industria alimentară locală pentru că asta înseamnă că tot mai mulţi consumatori au rămas aici, consumă aici şi s-au orientat către produse locale. Este o oportunitate“, crede Cristina Miclea, director de marketing al diviziei de lactate a Lactalis, liderul pieţei locale de lactate, ce are în portofoliu branduri precum Zuzu, Fulga, Albalact, Covalact sau Rarăul. Ea adaugă că în această categorie, cea de lactate, brandul românesc este foarte important, este unul dintre primele criterii de alegere pentru consumatori, mai ales în segmentele de bază - lapte, unt, smântână.
Totuşi, noi ca popor mai purtăm nişte traume de pe vremea comunismului şi avem uneori senzaţia că produsele străine sunt mai cu sclipici decât ce facem în România, afirmă Gabriela Munteanu, marketing director la Kandia Dulce, companie ce are în portofoliu brandul cu acelaşi nume, dar şi ROM sau Măgura.
„Totuşi, observ din ce în ce mai mult în jurul meu aplecarea oamenilor spre a încuraja produsele şi brandurile româneşti, de la fructele şi legumele pe care le caută să fie locale, până la brandurile de apă sau dulciuri. Există un foarte mare interes pentru bunuri alimentare şi băuturi româneşti.“
Ea adaugă că datorită retailerilor, există o tendinţă de promovare şi susţinere a producătorilor locali şi a brandurilor româneşti. Astfel, atunci când mergem în magazine, devin foarte vizibile mărcile produse în România.
De partea cealaltă, Tiberiu Dăneţiu, directorul de marketing al retailerului Auchan România, spune că agricultura românească şi industria alimentară reuşesc în ultimii ani să răspundă mai bine nevoilor românilor din prezent.
„Solicitarea din partea consumatorilor pentru produse locale e dintotdeauna. Nu e o modă sau un fenomen. În schimb, faptul că avem mult mai multe produse româneşti disponibile, cu o calitate mai bună, pe mai multe segmente de piaţă, asta face ca tendinţa să se autoalimenteze.“
Totuşi, e loc de dezvoltare în industria alimentară. Ea a evoluat foarte mult în ultimii ani, iar astăzi o ofertă mai mare de bunuri româneşti - o ofertă predominantă chiar - e posibilă pentru că există mai mulţi producători care au capacitate de producţie crescută, care au standarde de calitate mai ridicate şi care au integrat în articolele lor - în diverse proporţii - noile tendinţe de consum: mai sănătos, mai ecologic, mai local, mai responsabil faţă de mediu, adaugă el.
Tot pe creştere şi dezvoltare pariază şi Mircea Turdean, directorul general al Farmec Cluj, cel mai mare producător de cosmetice din România, companie care încă de la începutul pandemiei s-a adaptat pentru a produce biocide şi dezinfectanţi.
„Putem dubla industria alimentară sau cea de cosmetice în perioada următoare pentru că vedem cum consumatorii se orientează către bunuri made in Romania. Suntem optimişti la Farmec şi credem în puterea exemplului. Noi reuşim să creştem, de aceea sunt 100% sigur că e posibil să vedem exemple de gen în toate domeniile.“ Companiile româneşti au o şansă în plus să dovedească acum calitatea produselor lor.
Consumatorii deja aleg produse româneşti, descoperă că au aceeaşi calitate precum cele străine sau sunt chiar mai bune şi asta va însemna o creştere pentru companiile locale din toate domeniile.
„Eu sunt un mare fan al ideii de brand românesc, de made in Romania. În criteriile noastre de selecţie a oportunităţilor în care investim după alegerea antreprenorului, contează produsul şi să existe un brand puternic, sustenabil, cu posibilitate de scalare. Orientarea e tot mai mare către aceste branduri atât din partea antreprenorilor, cât şi a consumatorilor“, explică Rudolf Vizental, CEO al Roca Investment şi cofondator al Impetum Group.
Un brand pentru a fi puternic are nevoie de două elemente: o promisiune foarte clară pe care clienţii să o înţeleagă şi respectarea întocmai a acestei promisiuni.
„S-a vorbit că va fi o criză în V, în W, iar apoi s-a vorbit de forma de K, cea mai interesantă, în sensul în care o parte din companii o iau în jos, iar o alta în sus. Îmi permit să dau o nouă literă, care este E-ul de la forma de euro.“ Astfel, vor fi companii care stagnează, unele care o iau în sus, iar altele în jos. Diferenţa e de multe ori făcută de către brand, nu de către domeniul de activitate. „Brandul poate face diferenţa dintre creştere şi scădere într-o perioadă de criză“, adaugă Rudolf Vizental.
Atunci când facem shopping ne uităm atent la ceea ce cumpărăm, primordial fiind raportul calitate-preţ, afirmă Beatrice Dumitraşcu, CEO residential division la One United Properties, unul dintre principalii dezvoltatori imobiliari din România.
Ea adaugă totodată că şi promovarea e esenţială în business, iar la One United e multi-channel. „Avem componentă de marketing clasic, dar şi de CSR, evenimente, PR, digital sau social media. Targetăm toate canalele în funcţie de mesajele pe care dorim să le transmitem - de vânzare, notorietate sau reputaţie.“
Adelina Badea, CEO-ul retailerului şi producătorului de mobilă Mobexpert, adaugă că dacă vorbim de promovare, cu cât un brand foloseşte mai multe canale de promovare, cu atât va fi mai vizibil.
„Din punctul meu de vedere, comunicarea trebuie să fie făcută în funcţie de client. Depinde unde e el, ce consumă, ce tipuri de media foloseşte.“ Ce ne-a arătat 2020 e că nu trebuie să lipsească online-ul, care e un canal absolut vital azi. Şi o să rămână vital şi postpandemie.
„Anul trecut, în criză, nu ne-am gândit nicio clipă să tăiem bugetul de comunicare. Ba din contră, inclusiv în lockdown am păstrat panourile stradale, am păstrat tot ce a însemnat promovare pentru că nu am fi avut cum altfel. Am dublat promovarea online. Trebuie să fim peste tot, toate mediile sunt conectate între ele.“
Horaţiu Rada, CEO şi fondator al producătorului de apă Aur’a, crede în investiţiile în timp de criză. El spune că anul 2020 a fost un an cu multă muncă într-un timp relativ scurt. „E uşor să faci un bun, să îl produci. Cel mai greu e să îl poziţionezi, să îi transmiţi consumatorului nevoia de acest bun. Şi tot greu însă e să te menţii în piaţă.“ În general, e nevoie de un management corect, care mizează pe politica paşilor mărunţi şi conştientizează toate etapele de investiţii. E important să nu contractezi credite pe care nu le poţi acoperi în timp. Dar nu e bine să pici nici în extrema cealaltă în care eviţi investiţiile pentru că eviţi creditarea.
CEC Bank este una dintre băncile cu cele mai lungi tradiţii din România. În rândul băncilor comerciale, este cea mai longevivă din tot sistemul bancar. Vârsta CEC-ului se confundă cu vârsta Băncii Naţionale. „Construim în continuare la notorietatea acestui brand şi a acestei bănci“, spune Bogdan Neacşu, director general, preşedinte al comitetului de direcţie al CEC Bank. El adaugă că CEC Bank investeşte în a fi o bancă a comunităţilor locale, o bancă ce reuşeşte, cu instrumente moderne, să înţeleagă pe de-o parte, iar pe de alta şi să finanţeze şi să adapteze produsele bancare pe nevoia clientului în funcţie de moment sau de piaţa pe care activează un business.
„Rolul nostru este să dezvoltăm aceste comunităţi locale pentru că asta ajută şi societatea noastră să se dezvolte.“
Bogdan Neacşu,
director general, preşedinte al comitetului de direcţie al CEC Bank
► CEC-ul este una dintre băncile cu cele mai lungi tradiţii din România. În rândul băncilor comerciale, este cea mai longevivă din tot sistemul bancar. Vârsta CEC-ului se confundă cu vârsta Băncii Naţionale. Construim în continuare la notorietatea acestui brand şi a acestei bănci.
► Avem aproape 160 de ani de tradiţie şi dezvoltare în societatea românească. Credem că ce a fost de notoritetate şi definitoriu pentru toată traiectoria CEC-ului a fost încrederea. Siguranţa şi maniera în care clienţii persoane fizice sau persoane juridice au început să îşi depună economiile la această bancă, încă de pe vremuri, de la momentul în care a fost construită, asta a definit şi a construit acest capital de care ne bucurăm şi astăzi. E datoria noastră nu doar morală, ci şi pentru întreaga societate, să ducem acest capital mai departe şi să dezvoltăm tradiţia CEC Bank.
► Ce am constatat în ultimii ani este că la o bancă este importantă capacitatea de adaptare la vremurile actuale. O bancă cu o asemenea tradiţie, de aproximativ 160 de ani, nu poate sta pe un singur model, nu poate să trăiască într-o singură paradigmă a anumitor vremuri. Trebuie să ne adaptăm pe măsură ce societatea evoluează, ce competiţia evoluează. Pe măsură ce consumatorul îşi dezvoltă nevoile, şi noi, băncile, trebuie să ne adaptăm.
► De fapt, ce a propulsat CEC-ul printre ani a fost capacitatea de a se adapta acestor nevoi şi condiţiilor pe care societatea le-a exprimat într-un fel sau altul. E vorba şi de siguranţă şi de încredere. De la o perioadă la alta, asta capătă diferite forme. Mai multe detalii pe zfcorporate.ro
► Astăzi când vorbim de siguranţă vorbim de tot felul de probleme legate de securitatea informaţiei şi de maniera în care sunt păstrate datele şi sunt securizate toate operaţiunile clienţilor. Nu acelaşi lucru se întâmpla de exemplu în 1900. Vorbeam de alt timp de siguranţă şi încredere care trebuia cultivat.
► Fără a investi în mijloace tehnologice care să protejeze aceste interese ale consumatorului de servicii bancare nu putem exista şi nu putem spune că cultivăm încredere. Astfel de investiţii - în tehnologie ñ ne ajută şi pe noi CEC-ul să tranzităm aceste perioade.
► Când mi-am început mandatul în această bancă am făcut un lung traseu prin ţară să văd sucursale, să văd agenţii, să văd ce se întâmplă la firul ierbii. Am vrut să văd ce spun clienţii noştrii. Prima impresie a fost că CEC-ul dăinuie de foarte mulţi ani. De foarte multe ori mi se amintea de acel livret de economii şi de maniera în care, în diferite colectivităţi, oamenii se identificau cu CEC Bank şi cu cecul ca instrument de economisire. Mi-am dat seama atunci cât de important e acest lucru. Mi-am pus atunci întrebarea: cum transpunem tot acest capital de încredere în ziua de astăzi, raportat la ce vrea consumatorul.
► Nu putem să nu observăm cum tehnologia este adoptată de diferite modele de business şi cum sprijină promovarea acestor produse pe diferite canale către consumatorul final. El nu doar că are o anumită vârstă, ci şi anumite pretenţii. Cu atât mai mult cu cât vorbim de 2020, 2021 şi probabil şi următorii ani marcaţi de un risc sanitar foarte mare la care trebuie să facem faţă. Trebuie să ne punem această problemă şi să găsim şi soluţii vizavi de modul în care promovăm aceste servicii bancare. Cel mai important mod este prin adopţia de tehnologie ñ trebuie să fim pe toate tipurile de canale. Contează şi viteza cu care ne adaptăm acestor fenome. Tehnologia dă tonul în toate planurile pe care trebuie să le facem. Aproape că nu încape discuţie de adaptare a modelelor de afaceri şi care să nu cuprindă maniera în care adoptăm tehnologie, fie că vorbim de înlocuirea hârtiilor fizice cu documente electronice, de semnătura electronică sau de faptul că încercăm să oferim un produs bancar fără prezenţă fizică într-o agenţie.
► Pentru mine ca bancher şi ca CEC este important să avem un rol foarte bine definit în colectivităţile pe care le reprezentăm. Asta înseamnă că trebuie să înţelegem businessul clienţilor. CEC-ul pe lângă că trebuie să fie omniprezent, colegii noştri trebuie să înţeleagă businessul clientului, nu doar relaţiile interumane între antreprenor şi bancă, dar şi dincolo de asta, maniera în care acel antreprenor îşi desfăşoară activitatea pe plan local sau pe diferite pieţe. Apoi, trecem la partea de analiză financiară care trebuie să susţină activitatea acelui business şi maniera în care el se finanţează. CEC Bank investeşte în a fi o bancă a comunităţilor locale, o bancă ce reuşeşte, cu instrumente moderne, să înţeleagă pe de-o parte, dar pe de alta şi să finanţeze şi să adapteze produsele bancare pe nevoia clientului în funcţie de moment sau de piaţa pe care activează un business.
► Rolul nostru este să dezvoltăm aceste comunităţi locale pentru că asta ajută şi societatea noastră să se dezvolte.
Gabriela Munteanu,
marketing director Kandia Dulce
► Kandia este un brand cu o vechime însemnată pe piaţa din România. Prima ciocolată s-a produs la Timişoara în 1890. Am sărbătorit anul trecut 130 de ani. Este o mândrie, dar şi o obligaţie de a duce mai departe acest brand care dă şi numele companiei.
► Este foarte multă nostalgie în jurul brandurilor noastre, o nostalgie care se transmite din generaţie în generaţie. ROM, Măgura şi Kandia sunt branduri cu care am copilărit şi eu.
Pe vremea comunismului, eu eram mică şi îmi amintesc că mergeam în tabere şi ROM era singurul dulce care exista pe rafturile cabanelor de munte. Noi preluăm din generaţie în generaţie aceste nostalgii, dar nu e suficient. Gusturile oamenilor se schimbă.
Brandurile trebuie să fie extrem de relevante pentru generaţiile tinere, altfel ele ar muri odată cu înaintarea în vârstă a consumatorilor care au copilărit cu ele.
► Dintr-un sentiment de continuitate trebuie să dai mai departe ştafeta. Noi la ROM, dar şi la Măgura, am mizat pe inovaţii care să fie relevante pentru tinerii de acum care au un alt profil de gust, care sunt expuşi la multe alte produse faţă de acum 20-30 de ani.
► Ţinem foarte aproape de consumatori. La ei este cheia promovării pe mai departe a brandurilor noastre. Trebuie să fim foarte atenţi la tendinţe, atât cele din comunicare, cât şi cele de gust.
► Începând cu anii ‘90, când piaţa noastră s-a dezvoltat şi s-a deschis foarte mult, au pătruns în România foarte multe dulciuri care au impregnat un anumit profil de gust tinerilor. Astfel, ei caută produse care sunt dulci, le place ciocolata cu lapte. De aceea, una dintre primele noastre inovaţii pe ROM a fost să lansăm un baton de ciocolată cu lapte din dorinţa şi nevoia de a lărgi paleta de consumatori şi către aceşti tineri care iubeau brandul - îl consideră edgy „ dar care aveau o barieră în a cumpăra ROM Autentic pentru că nu era pe gustul lor, prea aspru din combinaţia de cremă de rom şi ciocolată amăruie.
► Gustul amărui se educă şi preferinţa pentru gusturile mai puternice apare mai târziu în timp. Preocuparea noastră a fost să-i atragem pe tineri pentru că în categoria de batoane, ei sunt cei care consumă cel mai mult. Aşa am început dezvoltarea portofoliului cu ROM Lapte, ROM cu caramel şi biscuiţi, iar în 2020 am lansat şi o napolitană. În total, pe toate brandurile, Kandia Dulce are undeva la 150 de SKU-uri în portofoliu.
► Noi ajungem la consumatori apelând diferiţi stimului. Nu putem să judecăm în izolare că un anumit produs se vinde datorită preţului, brandului, comunicării sau calităţii. Mixul de marketing influenţează consumul şi atractivitatea unui brand.
► Datorită retailerilor, există o tendinţă de promovare şi susţinere a producătorilor locali şi a brandurilor româneşti. Cu siguranţă că atunci când mergem în magazine observăm că din ce în ce mai mult devin foarte vizibile mărcile produse în România. Retailerii au zone special destinate produselor româneşti sau le marchează la raft încurajând astfel consumul de produse autohtone, îndeosebi alimentare.
► Noi ca popor mai purtăm nişte traume de pe vremea comunismului şi avem uneori senzaţia că produsele străine sunt mai cu sclipici decât ce facem în România. Totuşi, observ din ce în ce mai mult în jurul meu aplecarea oamenilor spre a încuraja produsele şi brandurile româneşti, de la fructele şi legumele pe care le caută să fie locale, până la brandurile de apă sau dulciuri. Există un foarte mare interes pentru bunuri alimentare şi băuturi româneşti.
Cristina Miclea,
director de marketing al diviziei de lactate a Lactalis
► În categoria în care lucrăm, cea de lactate, brandul românesc este foarte important, este unul dintre primele criterii de alegere pentru consumatori, mai ales în segmentele de bază - lapte, unt, smântână. Fidelizarea este cheia.
► A fost şi o perioadă imediat după Revoluţie când „made in Romania“ nu era chiar cel mai important argument. Tot ce venea de afară era mai frumos, mai frumos ambalat şi mult mai variat. A fost momentul în care brandurile româneşti din categorie a trebuit să se reinventeze, să se relanseze. A fost momentul în care am lansat brandul La Dorna, apărut în 2004. Apoi a apărut Zuzu în 2006, la fel şi Fulga. A fost şi momentul în care brandul Albalact a trebuit să se reinventeze.
► Piaţa de produse tradiţionale şi în special „made in Romania“ a devenit între timp o necesitate. De aceea, aceste branduri de produse tradiţionale s-au reinventat sau chiar s-au lansat.
► Zuzu este cel mai puternic brand din categoria de lactate. Este un brand cu o istorie recentă, lansat abia în 2006, deci are 15 ani vechime. A fost un brand lansat cu o poziţionare în zona de produse moderne.
► A fost unul dintre primele nume româneşti cu un look internaţional. Era tendinţa la momentul acela de a moderniza mărcile locale. Că tot vorbeam de ancorarea în realitate, de adaptarea brandurilor şi a producătorilor locali la trendurile vremii, Zuzu este unul dintre aceste exemple.
► Brandul Zuzu este un brand modern, dar este un nume românesc. Trendul „made in Romania“ se referă şi la branduri cu un look modern, proaspăt, făcute local, nu doar la cele tradiţionale. În cazul acestora din urmă, avem exemple în portofoliu. Avem mărci cu o tradiţie chiar mai îndelungată decât Albalact care împlineşte 50 de ani în 2020, avem Rarăul care are 60 de ani. A fost o perioadă în care Raurăul a fost un nume local, între timp a devenit un brand naţional, cu prezenţă peste tot în ţară. Produsele făcute la Lactate Harghita sunt şi ele pe piaţa de peste 50 de ani. Aici producem caşcavalurile sub brandul Covalact.
► În categoria lactate este un argument foarte important faptul că aceste produse au supravieţuit trecerii timpului. Pe untul de 65% chiar scriem că este din 1971 pentru că este un studiu de caz în ceea ce priveşte un produs care e în continuare lider de piaţă în segmentul lui şi care a rămas neschimbat de-a lungul celor 50 de ani. Avem acelaşi design clasic de pe vremuri, doar că am adăugat logo-ul Albalact şi informaţia „din 1971“ pe ambalaj. Este cel mai vechi produs din portofoliul nostru.
► Pentru industria noastră de lactate, localizarea este acum ceva comun. Globalizarea în cazul nostru nu se întâmplă decât în nişte categorii foarte mici, cum ar fi tot felul de brânzeturi sofisticate. În categoriile de bază, producţia locală şi în special localizarea au fost şi rămân un pilon de bază. În primul rând avem de-a face cu produse cu termene de valabilitate scurte, ce nu pot fi aduse de la distanţe foarte mari. Trecând peste acest impediment logistic, sunt anumite produse cu gusturi specifice locale. Spre exemplu, sana este specific românesc, la fel şi laptele bătut sau kefirul pe care îl avem noi pe piaţă. Telemeaua e la fel. Ele se produc în continuare în România, după gustul consumatorilor de aici.
► Odată cu pandemia, nu am mai putut călători, fiind forţaţi să petrecem mai mult timp pe piaţa locală. Acest lucru e benefic pentru industria alimentară locală pentru că asta înseamnă că tot mai mulţi consumatori au rămas aici şi consumă aici şi s-au orientat către produse locale. Este o oportunitate!
Adelina Badea,
CEO Mobexpert
► Pentru zona de mobilier, ideea de fabricat în România a fost încă din anii ‘80 o etichetă a calităţii pe piaţa europeană. Produsele realizate local au fost mereu apreciate pe pieţele externe şi abia ulterior pe cea internă. Această tradiţie a producţiei de mobilier din lemn masiv în România considerăm că am dus-o mai departe şi o promovăm intens şi astăzi. Din fericire, clientul nostru e din ce în ce mai atent la acest aspect şi a devenit conştient că a cumpăra un produs fabricat în România înseamnă de fapt susţinerea economiei ţării noastre.
► Pentru noi, Mobexpert, acesta a fost un argument încă de la început. De aceea, două treimi din mobilierul nostru este proiectat şi produs în România. Consumatorii locali aleg produse autohtone când au de ales între bunuri cu preţ apropiat şi calitate comparabilă.
► Am observat în pandemie o orientare chiar mai mare către produse locale. Românii au fost şi vor fi în continuare dornici să consume bunuri realizate local. În pandemie economia a fost clar afectată, noi a trebui să ne orientăm şi mai mult către furnizori locali, către parteneri locali. Preţurile au crescut semnificativ. Au fost probleme mari în ultimul an, dar cererea a fost bună în 2020.
► Probabil că şi în următorii ani, cel puţin în următorii doi ani, o să vedem o inversare a globalizării, o orientare mai mare către produse locale. Trebuie să ne bazăm noi mai mult pe noi şi pe produsele pe care le realizăm în ţară. Mai multe detalii pe zfcorporate.ro
► Dacă vorbim de promovare, cu cât un brand foloseşte mai multe canale de promovare, cu atât va fi mai vizibil. Din punctul meu de vedere, comunicarea trebuie să fie făcută în funcţie de client. Depinde unde e el, ce consumă, ce tipuri de media foloseşte. Ce ne-a arătat 2020 e că nu trebuie să lipsească online-ul care e un canal absolut vital azi. Şi o să rămână vital şi post-pandemie. Clientul s-a obişnuit, a migrat rapid către online.
► Pentru noi a fost important mereu ca un client să vină, să vadă, să atingă produsele, şi totuşi migrarea către online s-a făcut uşor. Mulţi oameni au rămas adepţi ai acestui canal. În acest moment există doar posibilitatea unui model de business mixt între online şi offline.
► Totodată, e obligatoriul să fim şi pe social media şi nu doar pentru promovare, ci şi pentru customer care. E important să fim unde e clientul pentru a-i uşura interacţiunea cu noi şi pentru a atrage generaţia tânără.
► Anul trecut, în criză, nu ne-am gândit nicio clipă să tăiem bugetul de comunicare. Ba din contră, inclusiv în lockdown, am păstrat panourile stradale, am păstrat tot ce a însemnat promovare pentru că nu am fi avut cum altfel. Am dublat promovarea online. Trebuie să fim peste tot, toate mediile sunt conectate între ele.
► În 2020, am promovat foarte mult produsele fabricate în România, cele realizate în fabricile noastre. Ne interesează să dăm de lucru oamenilor. Importurile oricum erau greu de adus. A trebuit să găsim o soluţie rapid pentru că nu aveam mult timp de gândire şi am venit cu mesajul „Diferiţi, dar împreună, susţinem economia“. După ieşirea din starea de urgenţă am impulsionat achiziţia de produse româneşti cu o campanie de reducere dedicată mobilierul românesc imediat. Pentru noi, mobillierul fabricat în România a reprezentat în 2020 şi reprezintă în continuare două treimi din colecţie şi nu avem cum să nu îl susţinem. A fost un pariu câştigător.
Mircea Turdean,
director general Farmec Cluj
► Un brand românesc din domeniu avea datoria la începutul pandemiei să reacţioneze rapid şi să facă ce am făcut noi - să lanseze produse biocide şi dezinfectanţi. Noi, fiind într-un domeniu foarte apropiat de producţia de dezinfectanţi, după o analiză rapidă la final de februarie, am luat decizia să începem să realizăm astfel de bunuri. Ştiam că va fi nevoie de astfel de produse. A fost o decizie foarte simplă, luată cu inima, dar şi cu capul.
► Această decizie foarte bună a adus un beneficiu companiei, mai exact ne-am dezvoltat pe un segment nou de produse şi am realizat o cifră de afaceri suplimentară. Nu doar că am acoperit astfel golurile lăsate de alte segmente de produse, dar chiar am reuşit, datorită dezinfectanţilor, să fim pe plus cu 9,5% faţă de 2019 în ceea ce priveşte cifra de afaceri de anul trecut.
► Brandul este foarte important în business. A avea în portofoliul companiei mărcile Gerovital, Aslavital sau Farmec este foarte important pentru noi, mai ales că aceste branduri au istorii de zeci de ani. Totuşi nu e suficient doar să le ai, trebuie să ai şi grijă de ele. Din păcate, istoria recentă ne arată că foarte multe branduri româneşti au fost distruse după Revoluţie pentru că nu s-a avut grijă de ele. La fel de important cu a avea branduri puternice, e să ai grijă de ele, să le întreţii, să le creşti, să investeşti în ele şi să ştii cum să faci asta.
► Eu întotdeauna am susţinut că e important să ai produse cosmetice adaptate pielii consumatorului local. Nu merge ce fac multinaţionalele: scot un nou produs cosmetic şi apoi fac reclamă de zeci de milioane de dolari în toate ţările din lume, în Europa, Africa, America sau Asia. Fiecare ţară are un specific al pielii şi nu poţi pune egal între ele. Standardizarea nu e posibilă la noi în industrie.
► Consumatoarele şi consumatorii noştri apreciază eficienţa produselor Farmec. Facem studii la institute specializate din Franţa sau România pentru a analiza eficienţa bunurilor noastre. De-asta reuşim să batem multinaţionalele în România (pe anumite segmente „ n.red.).
► Putem dubla industria alimentară sau cea de cosmetice în perioada următoare pentru că vedem cum consumatorii se orientează către bunuri „made in Romania“. Suntem optimişti la Farmec şi credem în puterea exemplului. Noi reuşim să facem asta, de-asa sunt 100% sigur că e posibil să vedem exemple de gen în toate domeniile. Companiile româneşti au o şansă în plus să dovedească acum calitatea produselor lor. Consumatorii deja aleg produse româneşti, descoperă că au aceeaşi calitate ca cele străine sau sunt chiar mai bune şi asta va înseamna o creştere pentru companiile locale din toate domeniile. Dacă şi guvernul ne susţine în acest lucru „ nu doar cu vorba, cum se multe ori se întâmplă, ci şi cu fapta „ probabil că se va întâmpla.
► Statul ar trebui să coboare din turnul de cristal şi să vorbească direct cu noi. Până nu coboară din turn şi nu catadicsesc să se întâlnească cu grupuri de oameni de afaceri şi cu asociaţii, acest ajutor nu va fi posibil. Întotdeauna noi producătorii am fost pe cont propriu şi am reuşit să ne descurcăm să găsim soluţii. Noi ştim să ne organizăm, ştim ce avem de făcut şi rezultatele se văd. Prea puţin e ajutorul statului în ceea ce facem.
► Antreprenorii trebuie să aibă încredere în ei şi să facă un studiu atent de piaţă în domeniul lor. Trebuie să producă şi să vândă. Dacă ai încredere în propriile bunuri, dacă îţi convingi partenerii cu care lucrezi, nu se poate să nu reuşeşti.
Horaţiu Rada,
CEO şi fondator al Aur’a
► Aur’a este un produs care a fost gândit nu doar pentru zona premium şi de lux, ci şi pentru cei atenţi la sănătate. Dacă din 2016 până în 2019 am reuşit să convingem consumatorii din lume de produsul nostru, pentru 2020 premisele erau foarte bune, atât pe pieţele externe, cât şi pe cea internă. A venit pandemia însă şi nu a fost chiar uşor anul trecut.
► În pandemie a trebuit să schimbăm gama de produse, gama de volum. Am intrat mai mult în zona de sticle de sticlă la 0,5 litri nu doar 0,33 şi 0,75 litri. Investiţia majoră pe care am făcut-o în 2020 a fost pentru cei care îşi doresc o apă bună pentru acasă, îmbuteliind-o în bag-in-box. E vorba de o cantitate de 5 litri. Nu am îmbuteliat-o în pungă, ci în folie multistrat care ajută ca apa să îşi păstreze proprietăţile şi să îşi păstreze parametri din pământ.
► Anul 2020 a fost un an cu multe investiţii, un an în care a trebuit să fim prezenţi pe toate pieţele externe chiar dacă nu am avut rulaj. Am păstrat legătura cu partenerii. Am promovat produsul ca fiind alcalin nu alcalinizat, am promovat un produs ambalat în cel mai sigur ambalaj - sticla. În tot acest context, pieţele externe, care reprezintă în mod normal 55-65% din producţia proprie, au scăzut. Am fost nevoiţi să ne orientăm şi mai mult către piaţa internă, să intrăm în zona de online, să facem acţiuni aici, să dezvoltăm segmentul. A fost multă muncă într-un timp relativ scurt.
► Este esenţial pentru businessurile locale să aibă un management bun, să fie conştiente de situaţia reală, de nivelul investiţional, de poziţia pe piaţă. Noi, datorită acestor factori, am reuşit la final de 2020 să tragem linie şi să avem un an mulţumitor, chiar dacă cifrele nu au ajuns la nivelul propus iniţial. Sperăm că în 2021 şi 2022 vom revigora pieţele externe şi vom creşte piaţa locală.
► Consumatorul român sper că va conştientiza cât de important e să consume bunuri locale şi bunuri de calitate. E necesară susţinerea reciprocă în business şi în relaţia cu consumatorul.
► Se caută cu precădere produse româneşti în această perioadă. Noi în prima parte a anului nu am vrut să intrăm în magazinele de retail, dar am fost nevoiţi să abordăm această zonă. Oamenii căutau produsul în retail. Aşa am intrat şi în online.
► E uşor să faci un bun, să îl produci. Cel mai greu e să îl poziţionezi, să îi transmiţi consumatorului nevoia de acest bun. Şi tot greu însă e să te menţii în piaţă. În general, e nevoie de un management corect, care mizează pe politica paşilor mărunţi şi conştientizează toate etapele de investiţii. E important să nu contractezi credite pe care nu le poţi acoperi în timp. Dar nu e bine să pici nici în extrema cealaltă în care eviţi investiţiile pentru că eviţi creditarea.
► Noi suntem un brand care trebuie să crească. Acum am reuşit să îl poziţionăm, dar trebuie să îl facem cât mai cunoscut, atât pe piaţa internă, cât şi pe pieţele externe unde sunt apreciate produsele de lux şi extravagante.
Tiberiu Dăneţiu,
director de marketing Auchan România
► Agricultura românească şi industria alimentară reuşesc în ultimii ani să răspundă mai bine nevoilor românilor din prezent. Solicitarea din partea consumatorilor pentru produse locale e dintotdeauna. Nu e o modă sau un fenomen. În schimb, faptul că avem mult mai multe produse româneşti disponibile, cu o calitate mai bună, pe mai multe segmente de piaţă, asta face ca tendinţa să se autoalimenteze.
► Retailerii au făcut multe acţiuni pentru a susţine şi a promova bunurile româneşti şi pentru a dezvolta producătorii astfel încât astăzi gama de bunuri fabricate local să fie extinsă. Acesta este un rezultat al dezvoltării economice din România.
► Îmi amintesc că acum mai bine de zece ani mergeam la Ministerul Agriculturii unde aveam întâlniri cu autorităţile şi cu asociaţiile de producători şi îi rugam pe oficialii din minister să susţină dezvoltarea fermierilor şi partea logistică. Acest lucru s-a întâmplat de-a lungul timpului, iar astăzi în Auchan peste 90% din produsele alimentare provin de la companii din România, iar peste 85% din furnizori sunt companii autohtone. Acum, nu doar în sezon, ci şi în extrasezon, produsele româneşti agroalimentare sunt în permanenţă prezente pe rafturi. În industria alimentară s-a întâmplat acelaşi lucru.
► E loc de dezvoltare în industria alimentară. Ea a evoluat foarte mult în ultimii ani, iar astăzi o ofertă mai mare de bunuri româneşti „ o ofertă predominantă chiar „ e posibilă pentru că există mai mulţi producători care au capacitate de producţie crescută, care au standarde de calitate mai ridicate şi care au integrat în articolele lor - în diverse proporţii „ noile tendinţe de consum: mai sănătos, mai ecologic, mai local, mai responsabil faţă de mediu.
► La Auchan nu există un colţ al produselor româneşti. Ele sunt în tot magazinul. Dacă intrăm pe zona alimentară unde sunt cel mai prezente, în toate categoriile avem produse româneşti. Şi în zona nealimentară - de frumuseţe „ ele există. Le semnalizăm pe cele care au anumite caracteristici suplimentare „ fie originea fructelor şi legumelor în zona de piaţa Auchan, fie filierele agricole (unde controlăm întreaga trasabilitate a bunurilor), fie produsele ultra-locale. Mai e şi cazul mărcilor emblematice româneşti. Aceasta e o iniţiativă lansată anul trecut şi priveşte mărcile cu zeci şi sute de ani de prezenţă. E un club ce numără mărci cu o vechime mai mare de 100 de ani, plus altele. Cred că mai există vreo 15 mărci locale care au depăşit un secol de istorie. Ele au rămas în piaţă pentru că au avut oameni care să le consume, să le susţină. Clubul este o iniţiativă permanentă ce numără în total 36 de mărci şi suntem în pre-aderare pentru alte 15. E vorba de mărci cu o vechime de peste 30 de ani sau de branduri foarte cunoscute din ultimele trei decenii. Lista e încă deschisă.
► Nu ştiu dacă pandemia a avut vreun rol în creşterea cererii pentru mărci româneşti, ar fi păcat să fie singura motivaţie. Nu cred că e aşa, doar că, cu siguranţă, clienţii şi-au exprimat mai bine cererea în direcţia aceasta.
► E important să înţelegem de ce a crescut cererea, care e mai mare pentru că oferta e pe măsură, iar produsele sunt de mai bună calitate. Dacă întrebăm românii ce cred despre produsele româneşti, studiile arată că ei le consideră mai bune, mai gustoase, ba chiar mai naturale sau mai sănătoase. Peste toate acestea vine elementul de românesc, de familiaritate, de mândrie că e un bun realizat local. Acest argument începe să devină tot mai important.
► Cred că pe viitor va tot mai importantă localizarea bunurilor, producţia lor de către comunitatea apropiată consumatorului.
Beatrice Dumitraşcu,
CEO residential division One United Properties
► Atunci când facem shopping ştim că trebuie să ne uităm mai atent la ceea ce cumpărăm. Primordial este raportul calitate-preţ.
► One este un brand românesc 100%. Ca brand, ceea ce contează cel mai mult e că eşti serios şi livrezi ceea ce promiţi. Astfel, puterea ta creşte, devine mult mai important brandul tău. Pentru o companie din domeniul nostru contează calitatea construcţiei - trebuie să fii riguros şi foarte atent la ceea ce faci. Dacă nu te abaţi de la asta, clienţii se întorc întotdeauna la tine şi te validează, te şi recomandă mai departe.
► One United e un brand care a crescut organic, natural. Nefăcând nimic forţat, am avut o evoluţie coerentă, iar produsele noastre au început să vorbească de la sine. Am fost preocupaţi constant de tehnologii noi în domeniul construcţiilor, am investit în materialele folosite, iar toate proiectele sunt sustenabile şi eficiente energetic.
► Noi apelăm la o promovare multi-channel. Avem componentă de marketing clasic, dar şi de CSR, evenimente, PR, digital sau social media. Targetăm toate canalele în funcţie de mesajele pe care dorim să le transmitem - de vânzare, notorietate sau reputaţie. În ultimul an am asistat cu toţii la o accelerare a online-ului şi la un consum tot mai crescut în această zonă.
► Considerăm că un brand puternic trebuie să fie prezent în social media mai ales dacă are un conţinut adaptat şi relevant.
► Anul 2020 a fost unul al adaptării strategiilor, pe măsură ce ne-am dezvoltat. Nu a ştiut nimeni la începutul anului ce va urma. Având un model de business solid şi validat de-a lungul anilor, în prima parte a pandemiei - în lunile de lockdown „ am avut o perioadă mai liniştită, însă am reintrat treptat pe făgaşul cu care eram obişnuiţi. În vară noi chiar am anunţat vânzări record pentru unităţi locative de tip penthouse.
► Pentru noi, 2020 a fost un an foarte bun din punct de vedere al vânzărilor. În plus, am reuşit să atragem şi capital „ 70 mil. euro „ anul trecut. Noi funcţionăm pe o anumită nişă. Pe segmentul acesta există persoane care au resurse financiare importante, iar ele îşi doresc să nu ţină banii în bancă, ci mai degrabă să îi investească în ceva ce le poate aduce beneficii în viitor. Unii investitori şi-au pus banii la adăpost şi au făcut achiziţii în zona rezidenţială.
► E important când dezvolţi proiecte rezidenţiale să te adaptezi noilor nevoi, să optimizezi şi să aduci cât mai multă valoare. De aceea noi oferim în acelaşi complex şi zona de office şi de comercial şi de rezidenţial.
► One United este o companie fondată de Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu. Ei au construit brandul de-a lungul anilor. Cei doi antreprenorii mergeau în Londra şi se uitau la ceea ce dezvoltă oamenii de acolo şi astfel au ajuns în celebrul complex rezidenţial One Hyde Park. Au vizitat proiectul şi au aflat că numele nu vine de la faptul că acesta se află la numărul unu de pe strada resepectivă. Nu aceasta era motivaţia din spatele brandului. One este un superlativ, este un termen cu multe valenţe. Aşa că Victor Căpitanu şi Andrei Diaconescu au decis să preia această idee şi să construiască sub umbrela One United proiecte imobiliare în România. One este astăzi o umbrelă care are foarte multe dezvoltări care sunt de referinţă astăzi în piaţă.
Rudolf Vizental,
CEO Roca Investment şi cofondator Impetum Group
► Noi în permanenţă am cultivat o politică a învăţării, şi cel mai sănătos e să înveţi din propriile greşeli. Am parcurs criza trecută fără să fi avut un jurnal foarte exact care să ne ajute să traversăm actuala criză. Astfel că, la începutul pandemiei, în cadrul grupului, am avut mai multe discuţii despre cât de util ar fi să pornim de data aceasta - încă de la începutul crizei - un astfel de jurnal (Confidex) pe care să îl parcurgem pe toata durata acestei perioade dificile şi să tragem nişte concluzii care să ne ajute şi pe care să le folosim în general în orice situaţie dificilă sau în orice criză. E ceva ce ne-a lipsit data trecută şi pe care am fi putut să-l folosim acum.
► Confidex este practic acest jurnal de bord cu care trimestrial măsurăm un indicator foarte important - încrederea pe care antreprenorii şi managerii o au în economie. De la acest indicator porneşte totul. Dacă vrei să ştii ce se va întâmpla mâine, e important ce facem azi. Iar ce face astăzi e strict legat de încrederea pe care o avem în universul în care ne desfăşurăm activitatea. Factorul uman, cel psihologic, e foarte important în aceste momente de criză.
► Am încercat să măsurăm această încredere şi vedem o evoluţie spre bine. Dacă la început am fost foarte panicaţi şi am crezut că vom fi mult mai afectaţi decât am fost, dar pentru o perioadă mult mai scurtă, pe măsură ce a trecut timpul am înţeles că situaţia nu este atât de gravă pe cât am crezut la început, dar durata de revenire va fi mult mai lungă.
► La început credeam într-un rău mult mai mare, dar mult mai scurt, iar apoi ne-am dat seama că nu este atât de mare, dar mult mai lung. Aceasta este principala observaţie.
► Am mai observat un trend foarte clar spre optimism. Asta nu înseamnă că am ieşit din situaţia dificilă, din tunel, dar vedem luminiţa de la capătul lui. Mai mult, un alt aspect pozitiv e că una din trei persoane declară că nu a fost afectată de către criză. Toată lumea considera la început că va fi afectată, iar acum 34% dintre cei intervievaţi declară că nu au fost şi nici nu vor fi afectaţi de criză în perioada următoare. Cu toate acestea, 65% dintre cei care au răspuns se gândesc că vor avea de regândit strategia companiei ca efect al pandemiei. Dar când mergem la elemente concrete, majoritatea declară că nu vrea să schimbe nimic. Respondenţii înţeleg că e nevoie de schimbare, dar la nivel de acţiune sunt pe poziţie de aşteptare. Mesajul meu e să nu aştepte, să acţioneze, să fie proactivi! Lucrurile nu au încetinit în această criză, ci dimpotrivă, s-au accelerat.
► S-a vorbit că va fi o criză în V, în W, iar apoi s-a vorbit de forma de K, cea mai interesantă, în sensul în care o parte din companii o iau în jos, iar o alta în sus. Îmi permit să dau o nouă literă care este E-ul de la forma de euro. Astfel, vor fi companii care stagnează, unele care o iau în sus, iar altele în jos. Diferenţa e de multe ori făcută de către brand, nu de către domeniul de activitate. Brandul poate face diferenţa dintre creştere şi scădere într-o perioadă de criză.
► O mare parte dintre respondenţii Confidex spun că se aşteaptă ca lucrurile să revină la situaţia dinainte. Acest lucru este total imposibil. Totul depinde de viteza cu care reuşim să ne adaptăm la noua realitate, care în mod cert va fi diferită de ce a fost înainte. Ce a fost nu mai există, nu vom reveni niciodată acolo.
► Cu unele comportamente noi sunt de acord, cu altele nu. Nu sunt un susţinător al telemuncii. Părerea mea e că are rolul de a distruge cultura unei companii faptul că lumea nu stă împreună şi nu lucrează. Noi am avut în 2020 un an destul de bun, cu multe reuşite, cu cinci tranzacţii noi în ROCA şi cred că reuşita e strict legată de faptul că ne-am întors rapid la lucru, am fost activi, am fost împreună, deşi am păstrat distanţa şi ne-am testat periodic. Am considerat că e mult mai sănătos atât fizic, cât şi psihic să revenim la acest obicei.
► Eu sunt un mare fan al ideii de brand românesc, de made in Romania. În criteriile noastre de selecţie a oportunităţilor în care investim după alegerea antreprenorului, contează produsul şi să existe un brand puternic, sustenabil, cu posibilitate de scalare. Orientarea e tot mai mare către aceste branduri atât din partea antreprenorilor, cât şi a consumatorilor. Un brand pentru a fi puternic are nevoie de două elemente: o promisiune foarte clară pe care clienţii să o înţeleagă şi respectarea întocmai a acestei promisiuni.
