♦ Brandurile autohtone sunt tot mai prezente în coşul de consum al românilor în ultimii ani, această tendinţă fiind mai evidentă în pandemie, când oamenii şi-au dorit astfel să susţină economia locală ♦ Totuşi, orientarea către o marcă sau alta este în continuare influenţată de marketing şi promovare, iar brandurile străine au bugete de publicitate mult mai mari faţă de cele româneşti ♦ Pentru companiile autohtone, un model de business integrat, cu producţie, logistică şi vânzare proprie, poate reprezenta un avantaj în această „luptă“.
Achiziţia de către cumpărătorii români a unor produse locale, realizate pe piaţa autohtonă, are impact pe întreg lanţul şi se poate traduce în timp atât prin dezvoltarea economiei, cât şi prin creşterea nivelului de trai.
„În ultimii ani, noi am subliniat importanţa produselor româneşti şi am avut multe campanii cu focus asupra lor. Trebuie să fim conştienţi că achiziţiile de bunuri autohtone au un impact direct în întreaga activitate economică. Producţia locală trebuie susţinută atât prin măsuri guvernamentale, cât şi prin creşterea conştientizării“, spune Adelina Badea, CEO-ul Mobexpert, una dintre cele mai puternice afaceri antreprenoriale româneşti, o companie deţinută de Dan Şucu.
Grupul Mobexpert a fost înfiinţat în 1993 şi este în acest moment un business integrat, cu opt fabrici amplasate în patru centre de producţie, cu trei platforme logistice şi cu o reţea de 27 de magazine.
„Ne-am dori să fim cu toţii mai sensibili la acest subiect (al produselor româneşti - n.red.), aşa cum se întâmplă şi în ţările occidentale. În multe domenii, fabricat în România este asociat în special cu calitatea şi cu tradiţia, mai puţin cu preţul“, adaugă Adelina Badea.
De aceeaşi părere este şi Mircea Turdean, director general al Farmec Cluj, cel mai mare producător de cosmetice de pe plan local. El spune că România trebuie să aibă în primul rând încredere în mărcile locale.
„Multe dintre ele sunt foarte bune şi merită atenţia consumatorilor români mai mult decât brandurile multinaţionalelor, care trimit profitul în altă parte. La nivel de România, a existat o tendinţă în 2020, imediat după începerea pandemiei, ca oamenii să se orienteze mai mult către mărci locale. Dar a trecut moda aceasta.“
Revenirea la comportamentul anterior de consum e dată şi de reclamă. Brandurile care sunt promovate cu zeci de milioane de euro normal că sunt mai în vizorul consumatorilor.
„Când vine vorba de promovare, noi ne orientăm către toate canalele. Nu există canal de vânzare sau de socializare unde să nu fim, inclusiv în online sau pe reţele. În unii ani, bugetul de promovare şi marketing ajunge să fie 10% din cifra de afaceri. Anul acesta însă, majorările de preţuri la materii prime ne-au afectat puternic. E greu să investeşti serios în marketing şi publicitate când îţi vin peste noapte sau de pe o lună pe alta creşteri de 50% la materii prime“, explică el.
Problema inflaţiei este menţionată de jucătorii din toate domeniile, care avertizează în cor că urmează creşteri de preţuri. Beatrice Dumitraşcu, CEO residential division în cadrul One United Properties, unul dintre cei mai activi dezvoltatori imobiliari din România, spune că preţurile nu vor scădea la apartamente în perioada următoare. De crescut pot creşte însă. pentru că toate materialele de construcţii se scumpesc, iar asta se va reflecta în costul produsului pe livrat în piaţă.
„Nu vom creşte preţurile în mod nejustificat. Noi avem planuri pe termen lung. Preţurile nu pot rămâne pe loc însă dacă inflaţia creşte, iar costurile noastre se duc în sus.“
Când vine vorba de achiziţii, preţul este un argument important în proces, însă există un mix de factori care influenţează o astfel de decizie, spune Alexandra Pascu, head of brand marketing Arctic, un brand cu o istorie de peste 50 de ani. Compania ce produce electrocasnice în două fabrici din România, este în continuare lider de piaţă cu brandul Arctic.
„Pentru consumator, atunci când vrea să îşi cumpere un aparat electrocasnic, contează un mix de factori. Puterea brandului cântăreşte foarte mult în procesul de achiziţie, însă luarea unei decizii de cumpărare a devenit mult mai complexă de atât. Chiar dacă marca joacă de un rol esenţial, procesul decizional este dictat şi de durabilitate, inovaţie, tehnologie, design modern, dar şi de preţ. Preţul contează în raport cu celelalte beneficii de produs.“
Executivul adaugă că e foarte important să avem branduri româneşti cu greutate. Este chiar esenţial să se investească în continuare în mărci locale, mai ales că există o categorie de consumatori „ care nu este nişată - care îşi doreşte să susţină economia locală prin achiziţia de produse autohtone.
„A avea furnizori locali face parte din esenţa comerţului pe care-l facem noi. E filosofia noastră încă de la început, de circa 15 ani de când suntem în România“, adaugă Tiberiu Dăneţiu, director de marketing al Auchan România, unul dintre marii jucători din retailul alimentar. Peste 90% din produsele din gamele alimentare din magazinele Auchan provin de la companii din România. Din totalul furnizorilor, 85% sunt români. Pe lângă furnizorii naţionali, există în magazine şi parteneri locali sau regionali.
„E vorba de mici producători amplasaţi în zonele unde avem noi magazine. Ei livrează doar în magazinele noastre din proximitatea lor. Lucrăm cu peste 100 de producători ultra-locali care livrează în 2-3 magazine. Aceasta este capacitatea lor acum, dar în timp or să crească. Ei răspund foarte bine unei cereri locale, pentru bunuri cunoscute în zona respectivă.“
Astfel, prezenţa în piaţă a cât mai multor branduri româneşti mari sau mici contribuie la dezvoltarea economiei.
Adelina Badea, CEO-ul Mobexpert:
►Grupul Mobexpert a fost înfiinţat în 1993 şi este în continuare o companie 100% românească, deţinută de către Dan Şucu. Fondat acum 29 de ani, Mobexpert şi-a câştigat un loc în topul celor mai solide branduri româneşti. În acest moment, suntem un business integrat, cu opt fabrici amplasate în patru centre de producţie, cu trei platforme logistice şi cu o reţea de 27 de magazine. Integrăm activităţi de creaţie, design, proiectare, producţie, logistică şi, bineînţeles, retail.
► Încă de la început, ne-am propus să ducem mai departe tradiţia românească în producţia de mobilier. Am vrut să o păstrăm, ba chiar să o dezvoltăm şi să o facem cunoscută. Pentru noi, nu este doar o strategie de marketing, ci o obligaţie morală.
► În prezent, în magazinele noastre sunt semnalizate toate produsele realizate în fabricile Mobexpert. Cele mai vândute piese de mobilier sunt chiar acestea produse în fabricile proprii.
► Numele Mobexpert este întotdeauna însoţit de sloganul expertul tău în mobilier. Sloganul explică denumirea companiei şi ce ne dorim să reprezentăm pentru consumatori. De-a lungul anilor am văzut că e un nume uşor de reţinut şi de asociat, atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă.
► Strategia de comunicare are în centrul său produsele fabricate de noi în propriile unităţi de producţie. Întotdeauna folosim atât mediile de comunicare offline, cât şi online. Digitalizarea şi online-ul au avut un rol important în ultima vreme. Veniturile din online au ajuns să contribuie cu 30% la business şi e normal ca eforturile să meargă şi în această direcţie. Asta nu înseamnă că renunţăm la promovarea offline.
► În 2022, împreună cu partenerii de la Euromedia, am instalat cele mai mari ecrane pe magazinele din Băneasa şi Pipera. Sunt ecrane LED unde promovăm toate campaniile noastre principale. Tot aici putem prezenta şi promoţiile săptămânale. Anterior, pe aceste le promovam doar în online. Ne dorim să dezvoltăm astfel de ecrane pe cât mai multe magazine Mobexpert.
Alexandra Pascu, head of brand marketing Arctic:
► Arctic este un brand pe care românii îl cunosc de peste 50 de ani, mai exact de 52 de ani. A rămas actual şi relevant pentru că s-a adaptat şi a evoluat constant. Vorbim de un brand care s-a modernizat odată cu consumatorii pentru că nevoile lor sunt într-o continuă schimbare.
► Am dezvoltat portofoliul de articole. Am pornit ca o companie producătoare de aparatură frigorifică, iar în prezent oferim o gamă completă de electrocasnice mari - de la maşini de spălat şi uscătoare, la aparatură de bucătărie - plite, hote, cuptoare.
► Pentru consumator, atunci când vrea să îşi cumpere un aparat electrocasnic, contează un mix de factori. Puterea brandului cântăreşte foarte mult în procesul de achiziţie, însă luarea unei decizii de cumpărare a devenit mult mai complexă de atât. Chiar dacă marca joacă de un rol esenţial, procesul decizional este dictat şi de durabilitate, inovaţie, tehnologie, design modern, alături şi de preţ. Preţul contează în raport cu celelalte beneficii de produs. Când vine vorba de produse electrocasnice, românii încep să întrebe şi de produse prietenoase cu mediul. Ajunge să conteze şi acest aspect.
► Artic este în continuare lider de piaţă. Istoria este importantă şi a contat pentru a poziţiona brandul, dar ne uităm şi în prezent şi viitor, nu doar în trecut. Trebuie să rămânem relevanţi pentru consumatorul de azi şi de mâine. Generaţii noi vin din spate şi rolul lor va deveni tot mai important în piaţa de electroIT.
► În ceea ce priveşte promovarea, mixul online-offline este foarte important. Mai ales în contextul pandemiei, am dezvoltat mult canalele online, inclusiv în social media.
► Ca un brand să fie românesc, contează locul unde a apărut şi contează relaţia pe care a dezvoltat-o cu consumatorii din piaţă.
► Produsele sub brandul Arctic sunt prezent doar în România, însă fabricile locale de la Găeşti şi Ultimi exportă (sub brandul Beko) în peste 80 de ţări din toată lumea, din Turcia în Italia sau Marea Britanie. Frigiderele „made in Romania“ sunt cunoscute pe aceste pieţe.
► E foarte important să avem branduri româneşti cu greutate. Este chiar esenţial să se investească în continuare în mărci locale, mai ales că există o categorie de consumatori - care nu este nişată - care îşi doreşte să susţină economia locală prin achiziţia de produse autohtone.
Beatrice Dumitraşcu, CEO residential division One United Properties:
► One este un brand care a crescut organic, care a demonstrat că are nişte valori la care ţine foarte mult. Jumătate dintre clienţii pe care astăzi încă îi tranzacţionăm sunt recomandări. Asta dovedeşte că ce am livrat a fost bun, iar oamenii au încredere şi ne recomandă. Mai mult, avem clienţi care se întorc atât pentru investiţii, cât şi pentru un upgrade al locuinţei pe care o au în momentul respectiv.
► La început, sustenabilitatea era doar o modalitatea pentru companii de a se promova. Noi suntem sustenabili încă din 2015 când am devenit membri ai Romanian Green Building Council, o organizaţie ce promovează responsabilitatea faţă de mediu şi eficienţa energetică. Am comunicat acest lucru în permanenţă. Am discutat mereu despre ce înseamnă regenerare urbană, ce înseamnă să dezvolţi proiecte multifuncţionale, care sunt facilităţile unei astfel de dezvoltări. Chiar şi în zona de dezvoltări de birouri avem certificări în acest sens.
► Nivelul de tranzacţionare la noi a crescut enorm. Inflaţia îi face pe oameni să dorească să îşi pună la adăpost banii, mai ales că dacă îi pun la bancă nu obţin mare lucru. Proprietăţile achiziţionate funcţionează ca şi când proprietarii ar primi o dobândă dat fiind că le pot închiria. Totodată, chiar dacă nu sunt închiriate, valoarea lor creşte oricum în timp. România nu e o piaţă matură în sectorul rezidenţial, de aceea asistăm la o creştere continuă şi la o efervescenţă majoră (fără a lua în calcul zilele marcate de războiul ruso-ucrainean).
► Anul trecut, One United Properties a vândut circa 800 de unităţi locative, ceea ce înseamnă cam câte am construit până acum în ultimii zece ani. Nivelul de tranzacţionare a crescut enorm şi asta e o consecinţă a faptului că avem o piaţă care merită a fi luată în considerare din punct de vedere al investiţiilor, atât de către investitorii străini, cât şi de către români. Nu vorbim doar de persoane care cumpără 30 de unităţi, ci şi de oameni care iau un singur apartament. Vedem din ce în ce mai mulţi investitori străini. În România, taxele nu sunt atât de mari. Investitorii care au portofolii de 2.000-3.000 de unităţi locative în Germania sau într-o altă ţară din Europa sunt investitori care îşi fac portofolii similare şi pe alte pieţe.
Tiberiu Dăneţiu, director de marketing al Auchan România
► A avea furnizori locali face parte din esenţa comerţului pe care-l facem noi. E filosofia noastră încă de la început, de circa 15 ani de când suntem în România. Noi suntem o parte a unui ecosistem social, economic, naţional.
► Peste 90% din produsele din gamele alimentare provin de la companii din România. Din totalul furnizorilor, 85% sunt români. Pe lângă furnizorii naţionali, avem în magazine şi parteneri locali sau regionali. E vorba de mici producători amplasaţi în zonele unde avem noi magazine. Ei livrează doar în magazinele noastre din proximitatea lor. Lucrăm cu peste 100 de producători ultra-locali care livrează în 2-3 magazine. Aceasta este capacitatea lor acum, dar în timp or să crească. Ei răspund foarte bine unei cereri locale, pentru bunuri cunoscute în zona respectivă. Noi ajutăm astfel economia locală, din jurul magazinelor noastre, să se dezvolte.
► De-a lungul anilor, am avut mai multe campanii realizate pentru a găsi furnizori mici şi medii, producători alimentari şi nealimentari amplasaţi în zonele unde avem şi noi magazine. Achizitorii noştri au avut de asemenea întâlniri şi cu camerele locale de comerţ sau cu cele agricole pentru a găsi producători. În permanenţă căutăm şi suntem în legătură cu diferite autorităţi. Plus că, pe site-ul nostru, furnizorii se pot înscrie pentru a intra în contact cu noi şi pentru a găsi modalităţi de cooperare.
► În cazul Auchan, în sezon 100% din cartofi sunt româneşti. Aceeaşi e si situaţia la rădăcinoase „ ceapă, usturoi „ sau la mere (între septembrie şi decembrie). Avem 11 tipuri de soiuri de mere autohtone. La roşii, 98% sunt româneşti între iunie şi noiembrie. Noi în România însă, avem o problemă în extrasezon. Nu este dezvoltată o infrastructură de colectare şi stocare pe timpul iernii care să prelungească perioada de disponibilitate a produselor, aşa cum se întâmplă în alte ţări.
► AMRCR a abordat acest subiect în mod sistematic de-a lungul anilor în întâlnirile cu Ministerul Agriculturii, cu reprezentanţi din Parlament. Cred că aici e nevoie de sprijin din partea statului pentru dezvoltarea unui sistem de colectare şi stocare. Acesta ar simplifica viaţa micilor producători, a asociaţiilor în relaţia cu marele retail. E nevoie de depozite regionale, cât mai aproape de locul de producţie, structurate pe tipuri de produse.
► Nu cred că avem un partener pe zona de produse agricole care să aibă capacitatea să livreze tot anul. Cel mai mult avem sezon la mere, unde există depozite de păstrare, dar şi acestea rezistă un anumit timp. Dacă în alte ţări se poate, de ce nu ar fi posibil şi în România, mai ales că producţie există. Când lipseşte un produs, lipseşte cam de la toţi retailerii, deci e o problemă de disponibilitate în toată piaţa românească.
Mircea Turdean, director general Farmec:
► România trebuie să aibă în primul rând încredere în mărcile locale. Multe dintre ele sunt foarte bune şi merită atenţia consumatorilor români mai mult decât brandurile multinaţionalelor, companii care trimit profitul în altă parte.
► La nivel de România, a existat o tendinţă în 2020, imediat după începerea pandemiei, ca oamenii să se orienteze mai mult către mărci locale. Dar a trecut moda aceasta. Revenirea la comportamentul anterior de consum e dată şi de reclamă. Brandurile care sunt promovate cu zeci de milioane de euro normal că sunt mai des în vizorul consumatorilor.
► Noi în permanenţă lucrăm la modernizarea şi creşterea brandurilor noastre. Când vine vorba de promovare, ne orientăm către toate canalele. Nu există canal de vânzare sau de socializare unde să nu fim, inclusiv în online sau pe reţele.
► În unii ani, bugetul de promovare şi marketing ajunge să fie 10% din cifra de afaceri. Anul acesta însă, majorările de preţuri la materii prime ne-au afectat puternic. E greu să investeşti serios în marketing şi publicitate când îţi vin peste noapte sau de pe o lună pe alta creşteri de 50% la materii prime. Peste 90% din materiile prime necesare în industria cosmetică sunt din import, la fel şi ambalajele.
► Anul acesta va fi foarte dificil. Aceste creşteri de preţ ne afectează. Mulţi vor spune că produsele cosmetice şi de curăţenie nu sunt esenţiale că nu sunt alimente. E dificil să lucrăm şi să punem pe piaţă produse la preţuri corecte pentru că reţelele de retail nu ne permit să majorăm preţurile cu mai mult de 5%. Prin contract, nu putem face asta, deşi materiile prime s-au scumpit cu 50%. Diferenţa trebuie să o suportăm noi. Plus că utilităţile s-au scumpit cu 500%.
► Farmec, prin brandurile din portofoliu, va fi unul dintre cei care vor supravieţui acestei perioade dificile. Dar nu toţi vor reuşi să facă asta. Foarte puţine companii româneşti vor trece cu succes peste această perioadă. Deja vedem o creştere a numărului de insolvenţe sau chiar de companii care intră în faliment. Companiile care au branduri istorice, puternice, pe care le întreţin, cum este cazul nostru, ele vor supravieţui. Vor accepta aceste pierderi, pe perioadă determinată. Alţii se vor închide şi nu puţini.
