♦ Stocul de clădiri de birouri din Bucureşti şi celelalte centre univer-sitare din ţară – Cluj-Napoca, Timişoara, Iaşi şi Braşov - se ridică la circa 4,51 mil. mp. În plus, proiecte totalizând 390.000 mp se află în difer-ite stadii de dezvoltare şi sunt programate pentru livrare în următorii cinci ani ♦ În Bucureşti, rata medie de neocupare a scăzut la finalul anului trecut la 14,2%.
Capitala are nevoie de un plan pe termen lung în ceea ce priveşte dez-voltarea şi de un plan urbanistic general după care dezvoltatorii să se ghideze, iar investitorii să aibă din nou încredere să investească pe plan local, astfel încât Bucureştiul să rămână un pol de dezvoltare în Europa Centrală şi de Est, este concluzia evenimentului ZF Tendinţe în piaţa birourilor 2025, realizat în parteneriat cu CPI Property Group, Vastint România, Speedwell, BuildGreen şi Popovici, Niţu, Stoica şi Asociaţii. „Există în continuare cerere şi companiile apreciază proiectele de foarte bună calitate. Sunt convins că vom vedea mult mai multe pro-iecte similare cu clădirea pe care noi o construim pentru Infineon. Este clar că economia generează în continuare o cerere substanţială. Este foarte îngrijorător faptul că avem un orizont atât de pesimist al livrărilor, pentru că acest lucru afectează întreaga economie. Birourile fac parte din infrastructura critică a economiei, la fel cum sunt auto-străzile, spaţiile logistice. Nu avem cum să atragem companii mari de afară dacă nu avem cum să le punem la dispoziţie birouri“, a subliniat Mihai Păduroiu, CEO, Office Division, One United Properties.
„Dacă nu construim clădiri de birouri ultramoderne care măcar să ţină pasul cu vecinii noştri – Budapesta, Varşovia, Praga, vom pierde multe oportunităţi.“
În ultimii ani, caracteristicile tehnice ale clădirilor de birouri au devenit un factor-cheie în atragerea chiriaşilor. Dacă în trecut inte-grarea detaliilor tehnice în pitch-urile consultanţilor imobiliari re-prezintă o provocare în procesul de închiriere, astăzi acestea ocupă un loc central, impulsionate de cerinţele de sustenabilitate ale com-paniilor.
„Observăm un accent tot mai mare pus pe caracteristicile tehnice ale clădirilor. Dacă până acum câţiva ani trebuia să ne luptăm cu pitch-uri, să intrăm cu partea tehnică, când comparam o clădire cu alta în procesul de închiriere, astăzi majoritatea pitch-urilor introduc şi caracteris-ticile tehnice ale clădirilor, mai ales datorită cerinţelor de sustena-bilitate pe care le au companiile. Dacă până acum ne uitam doar la ce nivel de certificare, în acest moment ne uităm la analiza scorurilor pe capitole, nu doar la un scor general“ a spus Andrei Ianculescu, Head of Project & Development Services, C&W Echinox
În acest context, proiectele care nu prioritizează investiţiile în per-formanţa tehnică riscă să devină, în timp, tot mai dificil de închiriat, consideră Andrei Ianculescu.
O parte dintre clădirile de birouri construite în urmă cu 10-20 de ani pe piaţa din România intră treptat într-un proces de modernizare şi de decarbonizare, în contextul noilor cerinţe ale clienţilor şi al regle-mentărilor europene, într-o perioadă în care clădirile noi întârzie să apară, a explicat Răzvan Nica, CEO al BuildGreen.
„În anii aceştia în care în Bucureşti nu se devoltă foarte mult, vedem tendinţe de decarbonizare în clădirile de birouri mai vechi, clădiri care au fost construite între anii 2004-2005 sau 2010-2012, pentru că deja au o vechime de 10-20 de ani. Echipamentele trebuie înlocuite, pre-zintă uzură morală avansată şi mulţi dezvoltatori se uită la înlocuirea soluţiilor de gaz cu pompe de căldură. Într-adevăr, va fi noul standard în clădirile de birouri, dar pentru clădirile existente este o provocare tehnică destul de mare să faci această schimbare“, a subliniat Răzvan Nica.
