Constructii & Imobiliare

Cum ar fi putut fi evitată prăbuşirea podului din Neamţ? Ce spune „manualul” pentru a da în folosinţă o lucrare de infrastructură? Ionuţ Ciurea, Pro Infrastructura: „Sunt mii de poduri de genul acesta pe drumurile judeţene”

Cum ar fi putut fi evitată prăbuşirea podului din...

Autor: Alina-Elena Vasiliu

10.06.2022, 14:53 1050

Orice lucrare de infrastructură, dar şi privată, are nevoie de un aviz pentru a putea fi dată în funcţiune, iar realizarea ei trebuie să fie rezultatul muncii unei serii întregi de experţi. Prăbuşirea podului de peste Siret, din judeţul Neamţ, indică însă că undeva firul a fost rupt.

Podul peste râul Siret care face legătura între localităţile Sagna şi Luţca din judeţul Neamţ şi care s-a prăbuşit joi se află în administrarea Consiliului Judeţean Neamţ, potrivit Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). În momentul în care podul s-a rupt, pe el se aflau un autocamion şi o autoutilitară.

„Drumurile judeţene se află în administrarea consiliilor judeţene din ţară. În fiecare lucrare, există o serie de experţi în spate, pentru că beneficiarul nu are şi nu trebuie să aibă expertiza, el trebuie doar să se asigure că plăţile sunt făcute. În România sunt însă mii de poduri de genul acesta pe drumurile judeţene”, spune Ionuţ Ciurea, preşedintele asociaţiei Pro Infrastructura.

Primii care iau contact cu un proiect de construcţie de la zero sau de reabilitare sunt cei care fac expertiza. Ulterior, în urma unei licitaţii, se aleg proiectanţii, care propun soluţii pe baza expertizei, iar la final vine constructorul, care pune în aplicare soluţiile. La final, beneficiarul lucrării şi Inspectoratul de Stat în Construcţii vin pentru a constata dacă au fost sau nu urmaţi toţi paşii prevăzuţi.

„Acum, în situaţia din Neamţ, va trebui făcută o nouă expertiză, care să arate cine a greşit în acest caz”, mai spune Ionuţ Ciurea.

În momentul în care o construcţie are probleme după finalizarea lucrărilor, vinovat poate fi oricare dintre actorii amintiţi sau poate fi un cumul de factori, explică reprezentantul unei firme de construcţii cu experienţă în realizarea lucrărilor de infrastructură.

„Există posibilitatea ca soluţiile date de expert să nu fie cele corecte sau este posibil ca acesta să nu fi făcut suficiente teste pe anumite elemente, iar acestea să fie neglijate în reabilitare şi ulterior să cedeze. Proiectantul poate să aibă ca temă verificarea anumitor elemente, iar dacă în această verificare există erori şi este omisă necesitatea unor soluţii de reabilitare/reparaţie, atunci proiectantul este vinovatul. Bineînţeles că şi constructorul are o paletă foarte largă de posibilităţi de a executa eronat soluţiile impuse de documentaţiile tehnice pe care le are la dispoziţie. Împreună cu el, în cazul unei execuţii neconforme, «cad» şi responsabilul tehnic cu execuţia şi dirigentele de şantier, poate chiar şi Inspectoratul de Stat în Construcţii, dacă se dovedeşte că a fost neglijent în verificarea lucrărilor”, spune reprezentantul unei firme de construcţii.

Când vine vorba despre construcţii care şi-au depăşit durata de viaţă, pot exista defecte ascunse ale structurii studiate ce nu pot fi identificate. Dacă testele necesare pentru identificarea unor astfel de defecte depăşesc posibilităţile de plată ale beneficiarului şi nu sunt făcute, atunci acesta din urmă ar putea fi vinovatul, adaugă el.

Potrivit datelor din presa locală, de construcţia podului de peste Siret s-a ocupat compania Darcons, deţinută integral de Romică Rotaru, fost vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ. Cu afaceri de 33,3 milioane de lei în 2021, în scădere cu 27% faţă de anul precedent, Darcons are 154 de angajaţi şi are la activ 97 de contracte de achiziţii publice cu o valoare cumulată de 3,5 miliarde de lei, potrivit informaţiilor disponibile pe platforma de analiză financiară Confidas.ro. În 2020, Darcons înregistrase o cifră de afaceri de 54,1 milioane de lei, de peste trei ori mai mult decât în anul precedent. Compania nu are un site activ unde să fie disponibile mai multe informaţii despre istoricul ei, iar reprezentanţii acesteia nu au putut fi contactaţi pentru a oferi detalii.

Romică Rotaru mai este asociat şi în compania Axa Road Construcţii, unde deţine un pachet de 75% din acţiuni, dar şi în firmele Condor (cu 17% din acţiuni) şi Duro Invest (din ca­re deţine 80%). Prin Duro Invest, Ro­mică Rotaru controlează hotelul de trei stele Phoenix din Roman, judeţul Neamţ, cu afaceri de 5,4 mil. lei în 2019.

Nici reprezentanţii Consiliului Judeţean Neamţ nu au putut fi contactaţi pentru a oferi explicaţii referitoare la cauzele care au dus la prăbuşirea podului şi cine era responsabil să se asigure de stabilitatea sa.

Tot potrivit presei locale, reabilitarea podului de peste Siret a fost parte dintr-un proiect care a cuprins 44 de drumuri judeţene şi poduri, valoarea totală a lucrărilor fiind de peste 264 de milioane de lei cu TVA. Finanţarea este asigurată prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) II.

În cadrul acestui proiect, opt firme de construcţii au fost desemnate pentru realizarea lucrărilor, toate fiind din judeţul Neamţ. Este vorba despre SC Aqua Parc SRL, Mavgo Holding, Danlin XXL, Darcons, Trust CCDP S.R.R., Hydrostroy, Alido Proiect si Rutier Consult.

Referitor la podul prăbuşit din Neamţ, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a precizat că „acest eveniment arată, cu atât mai mult, importanţa verificării şi intervenţiilor pentru reparaţiile şi reabilitările podurilor. Din acest motiv, CNAIR verifică periodic starea podurilor şi acolo unde se impune, intervine rapid cu diverse măsuri. În cazul în care există suspiciuni de neîndeplinire a minimelor criterii de siguranţă a unui pod, compania poate merge până la închiderea totală a circulaţiei pe acesta.”


 

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO