Includerea spaţiilor verzi în strategia de dezvoltare a Capitalei pe termen mediu şi lung va contribui la creşterea numărului de turişti, a numărului investiţiilor străine şi la îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor, spun reprezentanţii Ordinului Arhitecţilor din România (OAR). Ei subliniază că autorităţile au tratat superficial până acum tema spaţiilor publice şi a zonelor verzi, traficul auto fiind principala direcţie de interes.
„Orice investiţie în amenajarea unor parcuri sau spaţii publice se va dovedi rentabilă pe termen lung. Arborii sau parcurile influenţează pozitiv valoarea terenurilor unui oraş. În Londra, de exemplu, pe mai multe terenuri care au făcut parte din platforme industriale desfiinţate au fost plantaţi copaci, aceste zone devenind ulterior poli de investiţii. În Bucureşti, majoritatea investiţiilor în amenajarea unor spaţii publice s-au dovedit un succes. Astfel, dacă în urmă cu zece ani conceptul de Centru Vechi era unul inexistent, o serie de mici investiţii au făcut din această zonă un adevărat pol de dezvoltare urbanăa oraşului”, spun arhitecţii.
Bucureştiul este al doilea oraş din Uniunea Europeană ca densitate a populaţiei, cu o medie de 8.518 locuitori/km². Potrivit unui raport al autorităţilor europene privind percepţia asupra calităţii vieţii, mai mult de 80% dintre bucureşteni s-au plâns de poluarea aerului şi de cea fonică.
Zone precum Nordul Bucureştiului, Floreasca, Tineretului sau Titan atrag investiţii datorită prezenţei spaţiilor verzi.
Legislaţia ambiguă, care lasă loc la interpretări, şi serviciile inadecvate pentru întreţinerea copacilor tineri sau toaletarea celor bătrâni se numără printre provocările întâmpinate în asigurarea unui viitor durabil pentru spaţiile verzi.
„Lipsa unei politici de dezvoltare sustenabilă care să promoveze prezenţa vegetaţiei va avea efecte nedorite şi va transforma Capitala într-un oraş de evitat”, punctează arhitecţii.
Capitala are, potrivit datelor Primăriei, 5.065 de hectare de spaţii verzi. În 2007, suprafaţa spaţiilor verzi era de 1.958 de hectare, iar peste trei ani a crescut brusc cu 130%. Explicaţia? Creşterea nu a avut la bază o dublare a numărului de parcuri sau operaţiuni ample de plantare, ci creşterea suprafeţei intravilane şi includerea unor spaţii verzi de tipul pădurilor în rapoartele oficiale, potrivit OAR.
Filiala OAR din Bucureşti intenţionează să dezvolte, în parteneriat cu societatea civilă, un număr de 18 proiecte comunitare în 10 zone importante ale Capitalei.
.„Bulevardul Magheru este privit, din păcate, ca o simplă arteră de tranzit. Marii investitori şi retaileri au ales să nu fie prezenţi în această zonă, cu toate că potenţialul este unul imens. De exemplu, principalele artere din Munchen au fost transformate în adevărate artere comerciale cu ample spaţii urbane, moderne, care atrag anual mii de turişti”, declară arhitectul Şerban Sturza, preşedintele OAR Bucureşti.
Organizaţia propune dezvoltarea şi menţinerea spaţiilor verzi actuale şi consideră optimă includerea unor alte zone centrale în programele de dezvoltare ale municipalităţii.
