Oraşele mai mari tind să aibă o performanţă medie superioară comparativ cu cele mai mici, arată studiul City Index, realizat de Institutul pentru Oraşe Vizionare. Acest fenomen sugerează nevoia de a implementa strategii eficiente pentru atragerea şi retenţia populaţiei. Creşterea populaţiei poate aduce beneficii substanţiale, inclusiv o bază economică mai robustă, diversificarea activităţilor economice şi culturale şi o dinamizare generală a vieţii urbane. Dar oraşele „boutique”, acelea care nu-şi doresc neapărat o creştere a populaţiei şi nu beneficiază de efectul ei pozitiv, ca să rămână relevante este nevoie să facă nişte lucruri specifice, de nişă, pentru a compensa o populaţie de dimensiune mai mică.
„Topuri sau clasamente pe diverşi indicatori s-au mai făcut în România. Dar noi am vrut ceva mai mult decât un simplu top: un instrument de lucru care să fie util liderilor din oraşe, din mediul public sau privat, în deciziile strategice pe care le iau. Am studiat mai mulţi indecşi ai oraşelor dezvoltaţi la nivel internaţional, am vorbit cu experţi în măsurarea diverselor aspecte ale vieţii urbane, oameni din mediul universitar, business şi administraţia publică atât din ţară, cât şi din străinătate”, declară Felix Tătaru, preşedintele Institutului pentru Oraşe Vizionare (IOV). Astfel, s-a ajuns la conceptul City Index, compus din trei părţi: Indexul de Performanţă (care reflectă realitatea din cifre a oraşelor, pe baza cold data), Indexul de Atractivitate (care măsoară nivelul de conectare subiectivă a oamenilor cu propriul oraş, cât de atractiv este urbea pentru locuire, dar şi pentru vizitare, pe baza studiilor perceptuale - warm data) şi Indexul de Capacitate Vizionară - care să măsoare capacitatea oraşului de a gândi la nivel mare şi de a construi viitorul, explică Felix Tătaru.
El povesteşte cum s-a ajuns la dezvoltarea acestui studiu. În urmă cu aproape 4 ani, echipa actuală a IOV a făcut primul proiect de place branding, pentru oraşul Reşiţa. De atunci, IOV a lucrat cu mai multe oraşe şi regiuni pentru a le ajuta să-şi construiască branduri puternice. În toate proiectele de brand, în prima fază a existat o etapă de cercetare în care au încercat să înţeleagă realitatea oraşului, care sunt principalele provocări, nivelul de conştientizare a propriilor atuuri, modul în care urbea se uită la lucruri şi abordează oportunităţile. „Am descoperit un tipar comun: foarte multe decizii care afectau viaţa oraşului se bazau pe intuiţie, nu pe date (acolo unde existau), ţintele de viitor ale oraşului erau mai degrabă generice, nu conţineau nişte indicatori măsurabili; în general, foarte puţine lucruri care ţineau de bunăstare şi de performanţă erau măsurate, şi chiar şi atunci când erau măsurate, nu erau şi evaluate în raport cu nişte repere, cu se se întamplă în alte oraşe cu care se aflau, inevitabil, în competiţie. În lipsa monitorizării şi măsurării progresului, strategiile de dezvoltare ale oraşelor rămân în sertare, iar eforturile administraţiilor sunt lipsite de impact”, afirmă Felix Tătaru. Astfel, IOV şi-a propus să creeze un astfel de instrument-barometru al oraşelor din România.
Citiţi continuarea pe www.businessmagazin.ro