Casele şi apartamentele s-au scumpit cu 1,6% în cel ultimul trimestru din 2018 faţă de cel anterior, pe parcursul întregului an, preţurile solicitate de către vânzători majorându-se, per ansamblu, cu 5,3%, arată cel mai recent raport de piaţă realizat de Analize Imobiliare şi Imobiliare.ro.
Această valoare arată că tendinţa de temperare a scumpirilor de pe piaţa rezidenţială s-a accentuat vizibil anul trecut, în condiţiile în care în 2017 şi 2016 erau consemnate creşteri de 9,1% şi, respectiv, 12,4%. De menţionat este că, în ultimul trimestru din 2018, nivelul preţurilor se situa cu 27,6% sub sub cel înregistrat în urmă cu zece ani (T4 2008).
„Anul 2018 a consolidat evoluţia crescătoare a preţurilor proprietăţilor rezidenţiale înregistrată din 2014 încoace (când am notat cele mai scăzute valori din ultimii zece ani), însă ritmul anual de creştere a încetinit la 5,3%. S-ar părea, aşadar, că cei interesaţi de achiziţia unei locuinţe nu au mai fost dispuşi să accepte scumpiri similare celor din anii anteriori”, spune Dorel Niţă, Head of Data and Research în cadrul Imobiliare.ro şi Project Manager al AnalizeImobiliare.ro
Trendul de încetinire a ritmului scumpirilor pe piaţa locuinţelor este confirmat şi de statisticile oficiale privind preţurile de tranzacţionare ale proprietăţilor rezidenţiale din România. Astfel, cele mai recente date publicate de Eurostat şi Institutul Naţional de Statistică (INS) arată, pentru al treilea pătrar din 2018, un plus de 4,3% în Uniunea Europeană (faţă de perioada similară din 2017), în vreme ce, pe piaţa locală, avansul anual a fost ceva mai accentuat, anume 5,7%.
În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor la apartamente, Braşovul s-a situat, dintre marile oraşe, în fruntea clasamentului scumpirilor – atât în T4 2018, cât şi pe parcursul întregului an. Aici, pretenţiile vânzătorilor de apartamente au consemnat un avans trimestrial de 1,6% şi, respectiv, unul anual de 7,5%, până la o valoare de 1.080 de euro pe metru pătrat util. În Timişoara, preţurile s-au majorat cu 1,2% în ultimul trimestru şi, respectiv, cu 7,1% în 2018, ajungând la o valoare de 1.200 de euro pe metru pătrat. În Constanţa, creşterea la trei luni a fost de 0,6%, iar cea anuală de 6,6%, suma medie solicitată pentru un apartament ajungând la 1.140 de euro pe metru pătrat.
Tendinţa de temperare a scumpirilor este vizibilă inclusiv în Cluj-Napoca, unde apartamentele s-au apreciat cu 0,9% în ultimul trimestru din 2018 şi, respectiv, cu 6,2% pe parcursul întregului an, până la o valoare de 1.530 de euro pe metru pătrat util. Bucureştiul ocupă poziţia a cincea în clasamentul creşterilor de preţ, cu un avans trimestrial de 1,1% şi unul anual de 5,8%, până la 1.300 de euro pe metru pătrat util. Dintre centrele regionale monitorizate constant de Imobiliare.ro, Iaşiul se situează pe ultimul loc în materie de scumpiri, avansul anual cifrându-se aici la 3,4%, în contextul unei scăderi de 0,1% în ultimul pătrar al lui 2018, până la o valoare de 980 de euro pe metru pătrat.
Dacă cele mai scumpe apartamente pot fi găsite în oraşele mai sus-menţionate – acestora adăugându-li-se şi Craiova, cu o medie de 1.090 de euro pe metru pătrat util –, cele mai accesibile reşedinţe de judeţ sunt tot acelea din jumătatea de sud a ţării. Pe primul loc din acest punct de vedere se situează în continuare Reşiţa, unde preţul mediu solicitat s-a menţinut la o valoare de 500 de euro pe metru pătrat util, iar pe locul al doilea se află Giurgiu, cu o medie de 520 de euro pe metru pătrat. Aceste două oraşe sunt urmate de Alexandria, unde un apartament poate fi achiziţionat cu 590 de euro pe metru pătrat util, de Târgovişte (630 de euro pe metru pătrat util) şi, respectiv, de Drobeta Turnu Severin (640 de euro pe metru pătrat util).
Volumul căutărilor de locuinţe din marile centre regionale ale ţării era, în ultimul trimestru din 2018, cu 11% mai mic decât în perioada similar a anului anterior – trendul descendent fiind resimţit în toate cele şase pieţe analizate. Oraşele în care poate fi observat cel mai mare declin anual la căutările de apartamente şi case sunt Iaşi (-24%), Cluj-Napoca (-23%), dar şi Timişoara (-22%), în vreme ce scăderi de două cifre au fost consemnate şi în Constanţa (-17%) şi Braşov (-12%). Cea mai mică marjă de diminuare a cererii, pe de altă parte, a fost înregistrată în Bucureşti, care este şi cea mai mare piaţă imobiliară a ţării – aici, volumul căutărilor de locuinţe a înregistrat un recul anual de doar 4%.
Pe de altă parte, datele arată şi o scădere a ofertei totale de locuinţe, în consonanţă cu ceea ce s-a întâmplat cu cererea. Astfel, numărul total de proprietăţi rezidenţiale disponibile spre vânzare în cele şase mari oraşe ale ţării (apartamente şi case construite înainte de anul 2000) s-a diminuat, pe parcursul a 12 luni, cu 7,2%. Scăderi au fost consemnate în cinci dintre cele şase oraşe analizate, anume în Braşov (-16,2%), Cluj-Napoca (-13,2%), Iaşi (-9%), Bucureşti (-6,7%) şi, respectiv, Timişoara (-4%). Singura excepţie de la regulă o constituie Constanţa, unde oferta de locuinţe s-a majorat cu 9,4% în ultimele 12 luni. Se poate spune, aşadar, că, în ultimul an, tendinţa de diminuare a cererii a fost contracarată, cel puţin în parte, de scăderea ofertei.
