• Leu / EUR4.7621
  • Leu / GBP5.4436
  • Leu / USD4.2658
Constructii & Imobiliare

Dezastrul din infrastructură: Statul a "îngropat" inelul de centură sud al Capitalei şi autostrada Craiova-Piteşti

Dezastrul din infrastructură: Statul a "îngropat" inelul de centură sud al Capitalei şi autostrada Craiova-Piteşti

Centura existentă a Capitalei are o lungime de 72 km, dar doar 20 km sunt extinşi la 4 benzi. Pe restul de 52 km se circulă cu dificultate

Autor: Andreea Neferu

21 aug 2014 2534

Centura de sud a Capitalei (48 km) şi autostrada Craiova - Piteşti (121 km), două proiecte pe care statul vrea să le construiască în concesiune şi care ar urma să coste cumulat 3,7 mld. euro, bat pasul pe loc de un an deşi lucrările trebuia să demareze în 2014. Statul nu a selectat nici până acum un investitor privat pentru ele, iar cele două şosele nu au nici termen de începere, nici de finalizare.

În urmă cu un an, CNADNR susţinea că pe final de an 2013 va semna contractele de concesiune pentru cele două şosele, autostrada de sud a Capitalei, respectiv drumul expres sau autostrada Craiova - Piteşti, lucrările urmând să înceapă în 2014. În acest moment însă, CNADNR nu mai oferă niciun termen privind semnarea contractelor sau începerea şi finalizarea lucrărilor. În prezent, cele două autostrăzi se află în acelaşi stadiu în care se aflau şi în urmă cu un an: se cunoaşte numele investitorilor privaţi care s-au înscris în cursa pentru construirea şi operarea lor, iar statul poartă în continuare negocieri, aşa-numitul „dialog competitiv“, pentru selecţia companiilor care vor veni cu finanţare pentru execuţia celor două şosele. 

WikiZF: Profilul companiei Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A.

„În prezent se desfăşoară etapa de dialog în cadrul procedurilor de dialog competitiv pentru atribuirea contractelor de concesiune (pentru autostrada de centură sud a Bucureştiului, respectiv drumul ex­pres/auto­strada Craiova - Piteşti - n.red.). In­for­maţii privind detalii din cadrul etapelor de dialog competitiv nu pot fi furnizate în tim­pul derulării procedurilor de atribuire“, este răspunsul transmis ZF de către CNADNR.

În lupta pentru construirea celor două şosele în concesiune au intrat atât companii româneşti (spre exemplu Euro Construct Tra­ding 98, companie controlată de Dan Beşciu şi Sorin Vulpescu), cât şi străine (ita­lienii de la Impregilor sau spaniolii de la Obra­scon Huarte). „După evaluarea ofer­telor finale, contractul de concesiune va fi atribuit ofertantului declarat câştigător“, susţine CNADNR, care nu precizează însă când se va întâmpla acest lucru. CNADNR mai spune că proiectarea şi construirea celor două autostrăzi vor fi finanţate exclusiv prin fonduri atrase de concesionari.

Cele două concesiuni, alături de cea a autostrăzii Comarnic - Braşov, sunt cu atât mai importante cu cât statul român a redus puternic cheltuielile cu investiţiile anul acesta (-21% în primul semestru), astfel că tre­buie găsite alte surse de finanţare pentru dez­voltarea infrastructurii de transport. Până în prezent România nu a reuşit să de­ma­reze niciun proiect de concesiune de şosele.

Autostrada sau drumul expres Craiova - Piteşti, o şosea de 121 km cerută în repe­ta­te rânduri de industria auto (Ford la Cra­io­va şi Dacia la Piteşti) şi care se va construi prin concesiune, va costa circa 1,7 mld. euro, sau 14 mil. euro/km, potrivit estimărilor com­pa­niei de drumuri. Deocamdată CNADNR nu a stabilit dacă şoseaua care va lega Craiova de Piteşti va fi autostradă sau drum expres, decizia urmând să fie luată în perioada negocierilor cu companiile interesate să facă acest proiect.

În general, construirea unei autostrăzi este justificată de la un trafic de peste 16.000 de vehicule pe zi, potrivit informaţiilor din piaţă. Drumul naţional 65, care în prezent realizează legătura între Craiova şi Piteşti, este tranzitat zilnic de 8.600 până la peste 22.000 de vehicule, potrivit recensământului general al circulaţiei rutiere realizat de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România în 2010. Vârfurile de trafic se înregistrează în preajma celor trei mari oraşe pe care DN 65 le tranzitează, respectiv Craiova, Slatina şi Piteşti.

Pe de altă parte, centura de sud a Capitalei la standard de autostradă va ajunge la un cost de 2 mld. euro, dar la pa­chet cu contractul de construire a centurii va intra şi operarea şi întreţinerea A1 Bu­cureşti - Piteşti şi A2 Bucureşti - Constanţa.

Pe cei 72 de kilometri ai actualei centuri a Capitalei, ce ar urma să fie dublată de centura de sud la standard de autostradă, circulă zilnic peste 144.000 de vehicule, potrivit aceluiaşi recensământ. 

Pe lângă cele două autostrăzi, Craiova - Piteşti şi inelul de centură sud al Capitalei, statul mai încearcă să mai construiască în concesiune şi autostrada Comarnic - Braşov. CNADNR a selectat încă de anul trecut investitorii privaţi pentru această autostradă - francezii de la Vinci, austriecii de la Strabag şi grecii de la Aktor -, însă nici până acum con­tractul de concesiune nu a fost semnat. Cea mai mare necunoscută care planează asupra acestei autostrăzi şi care practic a de­calat termenul de semnare a contractului de con­cesiune este modul în care aceasta va fi finan­ţată.

Până în prezent nu au fost anun­ţate numele băncilor comerciale care vor participa cu finanţare la acest proiect, dar ce se ştie este că printre instituţiile care anali­zează implicarea în concesiune şi poartă ne­go­cieri cu consorţiul de firme care va con­strui autostrada se numără Banca Euro­pea­nă pentru Reconstrucţie şi Dez­vol­tare (BERD) şi Banca Europeană de Investiţii (BEI).

Ultimele încercări ale statului de a con­strui în concesiune autostrada Comar­nic - Braşov s-au soldat însă cu un eşec, în con­diţiile în care pentru acest tronson au fost găsiţi constructori în 2010, dar aceştia au re­nun­ţat subit la contract. Mai mult, în 2004 guvernul a mai avut o tentativă de construire a autostrăzii Comarnic - Braşov în conce­si­une, când la fel, înţelegerile cu firmele de­sem­nate să construiască acest tronson au picat.

Într-o perioadă în care statul a redus puternic investiţiile în infrastructura de transport, varianta aleasă pentru con­struirea de noi proiecte este concesiunea, în cazul căreia un investitor privat constru­ieşte, finanţează, operează şi întreţine o şosea. Un astfel de proiect vine cu riscuri pentru potenţialul investitor privat, care trebuie să găsească modalităţi prin care să-şi recu­pereze investiţia, iar cea mai la îndemână variantă este aplicarea unei taxe de utilizare a drumului.

Statul, pentru a impulsiona un investitor să-şi asume un proiect, poate face nişte plăţi anuale pe parcursul anilor de concesiune. Practic, concesionarul îşi asumă riscul financiar, iar statul îl compensează prin aşa-numite availability payments (plată de disponibilitate a şoselei).

5 Întrebări despre concesiunile Craiova - Piteşti şi autostrada de sud a Capitalei

1) De ce cele două autostrăzi au un preţ per kilometru care depăşeşte standardele de cost ale Ministerului Transporturilor?

Autostrada Craiova-Piteşti va costa, în medie, 14 milioane de euro/kilometru, potrivit estimărilor făcute de CNADNR, în ciuda faptului că standardele de cost impuse de Ministerul Transporturilor acum câţiva ani arată că o autostradă ar trebui să coste între 3,8 şi 6 milioane de euro pe kilometru, în funcţie de relieful unde este construită (şes, deal, munte). În cazul autostrăzii de sud a Capitalei, costul total estimat la 2 miliarde de euro include şi operarea şi întreţinerea autostrăzilor Bucureşti-Constanţa şi Bucureşti-Piteşti. Dacă se estimează că preţul de construire ar fi de circa 1 miliard de euro, înseamnă că autostrada va avea un cost per kilometru de 21 milioane de euro, potrivit calculelor ZF.

2) De ce durează atât de mult etapa de dialog competitiv, în urma căreia se vor selecta investitorii privaţi care vor construi cele două şosele?

De peste un an, concesiunile celor două şosele Craiova - Piteşti şi autostrada de sud a Capitalei stagnează în etapa de dialog competitiv, prin care CNADNR poartă negocieri cu investitorii privaţi înscrişi în lupta pentru construirea drumurilor.

3) Când se va putea circula pe cele două autostrăzi?

Deocamdată CNADNR nu a oferit estimări privind termenul de începere sau de finalizare a lucrărilor pe cele două şosele.

4) De ce s-a ales varianta concesiunii pentru autostrada/drumul expres Craiova - Piteşti, respectiv autostrada de sud a Capitalei?

Statul a demarat anul trecut procedurile de concesionare a celor două drumuri, fără a explica însă de ce a ales această variantă de finanţare şi nu pe cea a fondurilor europene sau a bugetului de stat.

5) De ce se va construi în concesiune o autostradă care să dubleze actuala centură a Capitalei?

În prezent, doar 20 din cei 72 de kilometri ai centurii existente a Capitalei sunt extinşi la 4 benzi, astfel că pe restul şoselei traficul se desfăşoară cu dificultate. Centura de nord se află în prezent în lucru, iar până în 2015 ar trebui să fie integral estinsă la 4 benzi. În cazul centurii de sud însă, CNADNR a reziliat recent contractele de extindere a acesteia la 4 benzi, dar s-a angajat să reia licitaţiile. Autostrada de sud ar urma să dubleze actuala centură a Capitalei.

 

 

 

 
Principalele valute BNR - joi, 13:15
EUR
USD
GBP
CHF
Azi: 4.7621
Diferență: 0,0105
Ieri: 4.7616
Azi: 4.2658
Diferență: 0,4853
Ieri: 4.2452
Azi: 5.4436
Diferență: -0,1211
Ieri: 5.4502
Azi: 4.2197
Diferență: 0,2518
Ieri: 4.2091