Dezvoltarea modului de lucru de acasă nu echivalează cu o cerere mai mică de spaţii de birouri, apreciază specialiştii companiei de consultanţă imobiliară JLL, care identifică lucrul din afara biroului, designul biroului, tehnologia şi modalităţile de deplasare la birou, drept principalele elemente cheie care vor juca un rol important în definirea spaţiilor de birouri în viitor.
“Pandemia globală ne-a împins fără îndoială într-o recesiune globală şi, pe termen scurt, acest lucru va avea un impact direct asupra cerereii de birouri. În orice caz, având în vedere succesul lucrului de acasă, se ridică întrebarea dacă pe termen lung acesta va fi catalizatorul pentru „sfârşitul” biroului?.
Aceasta însă nu este o ecuaţie simplă pentru că o creştere a ponderii lucrului de acasă nu este echivalentă cu scăderea cererii pentru spaţii de birouri. Sunt o multitudine de alţi factori care trebuie examinaţi, inclusiv cei legaţi de densitatea spaţiilor, de randamentul financiar, de productivitate şi de tehnologie”, transmit specialiştii JLL.
O analiză a funcţiei şi scopului biroului atât pentru angajator, cât şi pentru angajat indică faptul că, pe de o parte, din perspectiva chiriaşilor, birourile oferă un spaţiu fizic pentru a aduce oamenii împreună pentru a-şi coordona activitatea, pentru a avea randament şi performanţă şi pentru a le stimula creativitatea, la care se adaugă elementele de brand şi de cultură ale unei companii, care sunt promovate prin configurarea spaţiului de birouri, iar pe de altă parte, din perspectiva angajatului, biroul oferă un loc pentru interacţiuni faţă în faţă, pe care tehnologia se luptă să le reproducă.
”Discuţia privind influenţa creşterii ponderii lucrului de acasă asupra cererii spaţiilor de birouri este în acest moment mult prea simplistă. Determinarea evoluţiei cererii de birouri în viitor este mult mai complex cu o multitudine de factori care trebuie luaţi în considerare. Printre aceştia amintim nivelul de ocupare al forţei de muncă, situaţia sistemului public de sănătate, reguli impuse de Guvern, costul imobiliar vs costul talentelor, noua legislaţie, tehnologie, creştere economică, nevoile privind inovarea, cultura organizaţională, trendurile privind amenajarea spaţiilor de birouri etc”, explică Marius Şcuta, Head of Tenant Representation and Office Agency JLL Romania.
Datele JLL arată că există avantaje clare ale angajaţilor pentru munca de acasă, printre acestea, faptul că nu trebuie să se deplaseze şi orele flexibile. Cu toate acestea, pentru mulţi oameni locuinţa nu este o variantă optimă pentru lucru, având spaţiu limitat, nu asigură condiţii de confidenţilitate şi există mai mulţi factori perturbatori. În plus, angajaţilor le lipseşte interacţiunea socială pe care o aduce viaţa la birou.
“Flexibilitatea va fi esenţială pentru satisfacţia angajaţilor şi echilibrul între lucrul de la birou şi munca din afara biroului se va realiza individual. Potrivit estimărilor noastre, în medie angajaţii vor lucra în continuare 1-2 zile pe săptămână de acasă, însă rata de adoptarea acetui tip de lucru va depinde de geografie, de sector, de rolul fiecărui angajat în companie”, spun specialiştii JLL.
