Anul 2020 va rămâne în istorie, fără doar şi poate, drept anul pandemiei care a dat peste cap economia globală. Apariţia coronavirusului a impus redesenarea lanţurilor logistice la nivel mondial, a ţinut miliarde de oameni în case şi a blocat aproape complet sectoare precum HoReCa, transporturile sau turismul. A transformat lucrul de acasă dintr-un beneficiu cu care angajatorii obişnuiau să atragă talente, într-un mod de lucru obligatoriu la scară largă. România nu a făcut excepţie de la aceste transformări.
După izbucnirea pandemiei de Covid-19, mulţi angajaţi şi-au mutat biroul în sufragerie şi continuă să lucreze în mare parte de acasă şi azi. Pentru unii, s-a dovedit soluţia ideală, pentru alţii, un chin în urma căruia sănătatea lor emoţională a fost pusă la încercare. Şi indiferent de care parte s-ar afla, mulţi dintre ei vor întâmpina cel mai probabil provocări în colaborarea cu colegii şi, în final, în menţinerea creativităţii şi productivităţii, dacă vor lucra de acasă pe termen lung.
Există şi părţi bune, evidente tocmai datorită acestei situaţii excepţionale în faţa căreia s-a mobilizat mai tot mediul de business. Una dintre ele este în domeniul digitalizării, unde mulţi specialişti vorbesc despre o accelerare extraordinară a implementării platformelor online pentru tele-muncă. Practic, în cele câteva luni de pandemie, a fost înregistrat un progres al integrării în mediul online care ar fi avut nevoie de câţiva ani de vremuri „normale”.
Altă parte bună este că vom vedea şi o transformare accelerată a birourilor, mai rapidă decât s-ar fi întâmplat în lipsa unui pericol epidemiologic. Clădirile de birouri încep să se adapteze la nouă normalitate, iar asta înseamnă schimbări atât la nivel arhitectural şi de organizare a spaţiului, cât şi măsuri prin care să devină sigure din punct de vedere al răspândirii virusurilor şi bacteriilor. Vorbim, practic, de o imunizare a birourilor la Covid-19. Şi nu numai.
Dincolo de măsurile pe care fiecare dintre noi le luăm la nivel personal şi de măsurile deja aplicate în multe birouri, de la verificarea temperaturii angajaţilor la sosirea în clădire, accesul pe căi diferite în incintă, distanţarea în spaţiile comune şi dezinfectarea periodică a suprafeţelor, e nevoie şi de măsuri pentru prevenirea îmbolnăvirii angajaţilor care să fie aplicate continuu şi proceduri care să fie aplicate punctual, în scenarii specifice de risc.
Dar câte clădiri de birouri au astăzi o cameră specială de carantină, complet echipată şi gata de utilizare în orice moment? Sau un depozit dedicat şi uşor accesibil pentru materiale de protecţie? Câte au început să ia măsuri pentru filtrarea performantă a aerului, ozonizarea apei şi vopsirea pereţilor cu vopsea antimicrobiană pentru a preveni dezvoltarea bacteriilor? Birourile trebuie pregătite nu doar pentru a atenua efectele răspândirii coronavirusului, ci mai ales pentru a limita epidemii viitoare. Trebuie să devină imune la riscuri care pun sănătatea oamenilor în pericol. Şi cu cât se întâmplă mai repede, cu atât angajaţii se vor întoarce mai repede la birou, fără îngrijorarea că sănătatea lor şi a celor dragi ar putea fi în pericol.
Cu toate astea în minte, am făcut parte dintr-o echipă de 20 de experţi în sănătate, tehnologie, arhitectură, construcţii, inginerie şi facility management care, cu o investiţie de peste 1 milion de euro în cercetare, dezvoltare testare şi implementare, a conceput un standard global open-source pentru sănătatea clădirilor de birouri şi, implicit, a oamenilor care lucrează acolo. Bazat pe conceptul Healthy by Design şi inspirat de tehnologiile şi procedurile aplicate în spitale şi clinici, adaptate pentru utilizare în clădirile de birouri, The IMMUNE Building Standard™ este un set de peste 120 de măsuri care pot fi aplicate în orice clădire din România şi din lume şi pe baza cărora unei clădiri i se certifică rezistenţa la riscuri pandemice, confirmă că birourile din clădire prezintă siguranţă ridicată pentru angajaţi în plin context epidemiologic şi defineşte un pilon de referinţă pentru cum vor arăta clădirile de birou ale viitorului şi cât de rezistente vor fi în cazul unei noi epidemii.
Acest standard a atras atât atenţia presei internaţionale, fiind prezentat în media de prestigiu precum CNBC, SKY News, Bloomberg, The Guardian, Reuters sau Financial Times, cât şi interesul exprimat pentru colaborare din partea mai multor entităţi profesionale din domeniul dezvoltării imobiliare, tehnologiei şi facility managementului din SUA, Europa, UAE şi Asia. Câtă vreme pandemia continuă şi există riscuri pentru sănătatea angajaţilor, şi standardul open-source este supus continuu îmbunătăţirilor, invitaţia de colaborare fiind deschisă experţilor precum arhitecţi, medici, ingineri, dezvoltatori şi specialişti din imobiliare sau chiriaşi care ocupă spaţiile de birouri.
Mai devreme sau mai târziu aceasta pandemie va trece şi, cu toţii, vom reveni la birou. Câteva întrebări vor persista, însă. Cum va arăta următoarea pandemie? Cât de gravă va fi? Vom fi mai pregătiţi? Cu siguranţă că nimeni nu are azi răspunsuri precise. Însă unii dintre noi putem începe deja să luăm măsuri aşa încât, cel puţin la ultima întrebare, răspunsul să fie DA, vom fi pregătiţi!
Liviu Tudor este proprietarul companiei Genesis Property, cel mai mare jucător român de pe piaţa de birouri.
