Locuinţele au devenit mai puţin accesibile în Bucureşti în acest an, faţă de 2021, pe măsură ce creşterea preţurilor a devansat creşterea salariilor, în medie un român având nevoie de 10 ani (122 de salarii medii) pentru a cumpăra un apartament nou de 50 de mp utili în Capitală, faţă de aproximativ 8,6 ani (104 salarii medii) în ianuarie 2021, arată o analiză realizată de agenţia Blitz Imobiliare.
Raportat la salariul mediu din Capitală, durata se reduce la aproape 7 ani.
Preţurile la apartamentele noi din Bucureşti au crescut în ultimul an cu aproximativ 19%, în timp ce salariul mediu a crescut la nivelul întregii economii cu doar 15,55%.
Practic, preţul mediu pentru apartamente vechi de vânzare din Bucureşti a fost la 1.601 euro/mp, respectiv 1.963 euro/mp la locuinţele noi (sursa imobiliare.ro), în timp ce salariul mediu net pe luna iunie 2022 a fost de 3.977 de lei (sau aprox. 804 Euro), potrivit Institutului Naţional de Statică.
Comparativ, în luna ianuarie 2021 salariul mediu era mai mic (696 euro), dar şi preţurile la apartamente erau mai mici (1.451 Euro pe mp – apartamente noi şi 1.359 de euro pe mp – apartamente vechi).
În 2008, în plin boom imobiliar, erau necesare nu mai puţin de 393 de salarii medii pe economie pentru achiziţionarea unui apartament nou în Bucureşti sau o perioadă de muncă de aproape 33 de ani.
Analiza a folosit formula de calcul: preţ pe metru pătrat x suprafaţa utilă â cost achiziţie apartament / salariu mediu â număr salarii medii necesare / 12 â număr ani necesari
Un alt indicator analizat de Blitz Imobiliare este cel de accesibilitate a locuinţelor. Acesta se calculează ca raport dintre preţul locuinţei/mp raportat la salariul mediu pe economie, dintr-o perioadă anume.
Un rezultat cât mai apropiat de 1 arată ca piata imobiliara este “mai accesibilă”, comparativ cu un rezultat supraunitar, care arată faptul că imobilele sunt din ce în ce mai “inaccesibile”, cu cât acest raport este mai mare.
Indicele de accesibilitate a locuinţelor pe 2021 este de 1,4.
Din 2005 până în 2008, indicele de accesibilitate a locuinţelor a început sa crească constant, an de an, odată cu instalarea crizei financiare, iar locuinţele au devenit tot “mai puţin accesibile”. În 2008, anul crizei financiare şi imobiliare, indicele de accesibilitate a atins un maxim de 5,3, după care în 2009 a fost de 3,9 şi a început sa scadă până a ajuns, din nou, la 1,9 în 2016 şi 2017.
Cel mai mic nivel a fost înregistrat în 2002, când indicele de accesibilitate a avut un nivel de 1,1. Altfel spus, in acel an, românii şi-au putut cumpăra mai lesne proprietăţi, întrucât venitul mediu era cu mult peste valoarea pieţei imobiliare pe metru pătrat.
În 2022, în Bucureşti, apartamentele noi au un indice de 2,4, iar cele vechi de 1,9.
La nivel national, cele mai accesibile apartamente se află în Craiova, Braşov şi Bucureşti, iar cele mai inaccesibile la Cluj şi Iaşi. Calculul a inclus preţul mediu pe oraş şi venitul mediu net pe oraş (şi nu mediu naţional), folosind baza de date numbeo.com
Am folosit datele statistice agregate de site-ul numbeo care conţine statistici referitor la costul vieţii în diferite oraşe ale lumii. Preţul pe mp folosit este preţul pe mp a unei locuinţe situate în afara zonei de centru al oraşului, iar la calculul numărului de ani s-a luat suprafaţa unui apartament de 2 camere de 50 mp utili.
Potrivit consultanţilor agenţiei, locuinţele din România sunt rezonabil de accesibile şi necesită mai puţini ani de muncă pentru achiziţionarea lor. Efortul necesar a scăzut în ultimii 30 de ani, de la 33 de ani necesari la 7-10 ani în medie în prezent.
Se pot observa, de asemenea, importante diferenţe regionale, locuinţele fiind mult mai accesibile în zonele de Sud, şi cele mai scumpe în Nord (Cluj), dar şi Constanţa, dar şi Iaşi.
Totodată, oportunităţile reale de investiţii în imobiliare sunt în zonele cu terenuri şi locuinţe mai ieftine, în care indicele de accesibilitate tinde spre 1,5 – 1,7.
