Eveniment

Un euro cheltuit în lucrări de construcţii generează alţi trei euro în economie

Evenimentul ZF de ieri a strâns la aceeaşi masă cei mai mari jucători din infrastructură, piaţa de clădiri de birouri şi zona rezidenţială

Autor: Andreea Neferu, Ioan Dornescu, Carol Dan

27.05.2015, 00:07 1508
Piaţa construcţiilor, evaluată la circa 9 miliarde de euro, a dat primele semnale de revenire în prima parte a anului acesta, însă deocamdată jucătorii din acest sector spun că este prea devreme pentru a vorbi despre un reviriment sustenabil, care să pună în mişcare la turaţie maximă motoarele constructorilor sau ale producătorilor.

Aceasta este principala concluzie a evenimentului ZF Construction & In­frastructure Summit ‘15, organizat ieri în Bucureşti. Industria de profil este în continuare puternic dependentă de investiţiile publice în drumuri, căi ferate, metrou, aeroporturi sau infrastructură de mediu, astfel că proiectele noi din me­diul privat, care dau semnale de uşoară revenire, nu sunt suficiente pentru a readuce pe plus o industrie cu puternic impact economic şi social. „Un euro cheltuit în construcţii generează trei euro în economie“, a spus Mihai Rohan, preşedintele CIROM, patronatul din industria cimentului.

Evenimentul ZF Construction & Infrastructure Summit a fost organizat de Ziarul Financiar în parteneriat cu Albota Law, CBRE, CIROM, Genesis Develop­ment, Octagon, Raiffeisen Banca pentru Locuinţe, Skanska, Teraplast şi Zam­firescu Racoţi & Partners.

Pe de altă parte, principalii furnizori publici de lucrări pentru sectorul construcţiilor, aşa cum sunt Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) sau Metrorex, spun că au în derulare mai multe proiecte de infrastructură şi că multe altele ar urma să fie demarate, însă acestea depind de aprobarea Master Planului General de Transport, documentul care stabileşte priorităţile României în materie de infrastructură de transport pentru următorul deceniu şi jumătate, precum şi de posibilitatea de finanţare a acestora.

„Nu aş putea spune că 2015 este un an mai bun sau mai puţin bun ca 2014, contractele de autostrăzi sunt în derulare, cu plusuri şi minusuri pe fiecare contract. La sfârşitul acestui an, cu puţină şansă, sper că vom putea da în trafic maximum 84 de kilometri de autostradă“, a spus Narcis Neaga, directorul general al CNADNR.

În prezent, România are o reţea de puţin sub 700 km de autostrăzi, iar în lucru se află alţi circa 200 km, iar în perioada următoare ar urma să înceapă construcţia a alţi 100 km, pentru care CNADNR a semnat contracte anul acesta, potrivit datelor ZF.

Metrorex, compania care gestionează trans­por­tul subteran din Capitală, se aşteaptă să semneze în perioada următoare un contract de 793 de milioane de lei pentru lucrările de finisaje şi instalaţii pentru metroul din Drumul Taberei, în contextul în care în prezent se lucrează la ultima porţiune de structură a acestui proiect, între Academia Militară şi Eroilor. „În semestrul al doilea din 2016 va fi gata metroul Eroilor – Drumul Taberei“, a spus Cătălin Homor, directorul general al Metrorex.

În zona de proiecte private, lucrurile par să stea mult mai bine. Pe piaţa de birouri, spre exemplu, perspectivele sunt optimiste. „Este al patrulea an în care piaţa birourilor creşte. Este un sentiment pozitiv, avem o creştere constantă, piaţa se maturizează“, a spus Mihai Păduroiu, Head of Office Agency în cadrul CBRE România. Liviu Tudor, omul de afaceri care prin intermediul Genesis Development controlează parcurile de afaceri West Gate şi Novo Park din Bucureşti, afirmă însă că nu este de dorit un avans al acestui sector „doar de dragul relocărilor“ companiilor şi că o cerere reală şi sustenabilă vine doar în momentul în care în piaţă se creează şi noi locuri de muncă. În ceea ce priveşte noi dezvoltări, cel mai mare proprietar român de birouri afirmă că intenţionează să construiască câte o clădire nouă în cele două parcuri de afaceri pe care le deţine. „Pornim construcţia când ne atingem cifrele de confort la preînchirieri, respectiv 50% pentru chiriaşi existenţi şi 80% la clienţii noi“.

La rândul lui, şi Richard Burleigh, preşedinte al companiei Skanska Construction România, spune că are încredere în potenţialul de dezvoltare al sectorului de birouri. „Credem în piaţa românească, suntem fericiţi, am început primul proiect în Bucureşti (birourile Green Court - n.red.) şi ne uităm la alte terenuri, pentru că vrem să ne continuăm «călătoria», a spus Burleigh. În plus, suedezii de la Skanska Construction vor să intre şi pe segmentul construcţiilor de infrastructură.

Pe de altă parte, Alexandros Ignatiadis, cofondator al companiei de construcţii Octagon, spune că piaţa de birouri este încă fragilă, cu doar doi potenţiali cumpărători de clădiri de anvergură, şi anume fondul de investiţii sud-african NEPI şi compania lui Ioannis Papalekas, Globalworth. „În afară de ei nu prea avem înghesuială la cumpărare“.

Unul din sectoarele care dau cele mai clare semnale de creştere este cel rezidenţial, care de altfel încă de anul trecut a reuşit să consemneze un plus. Atât scăderea dobânzilor la credite, cât şi puţin mai multă încredere din partea cumpărătorilor au reuşit să dea un impuls pozitiv construcţiei de locuinţe.

„Vorbim de o nouă generaţie care are nevoie de locuinţe şi are acces la finanţare pentru că nu este supraîndatorată. Mi-ar plăcea să cred că în criză am învăţat că cel mai bun credit e cel pe care pot să îl plătesc, nu cel mai mare credit pe care îl pot lua mâine“, a afirmat Aurelia Cionga, preşedinte al Raiffeisen Banca pentru Locuinţe. 

În ciuda creşterilor din domeniul rezidenţial, România este încă departe de un nou boom în acest sector, au spus invitaţii de la ZF Construction & Infra­structure Summit ’15. „Ne-am pripi să proclamăm din acest an un nou boom imobiliar“, a spus Alexandru Stânean, directorul general al producătorului de materiale de construcţii Teraplast.

 

Infrastructură

 

Narcis Neaga,

director general CNADNR

- Ne-am propus o clasificare a firmelor, nu ni se pare normal ca o firmă care a făcut doar drumuri judeţene să facă autostrăzi.

- Am început o reformă a companiei, facem departamente de analiză de cost şi bănci de date, să ştim exact preţurile de cost.

- Zilele acestea se fac ultimele tuninguri (retuşuri – n.red.) pe Master Planul General de Transport.

- La autostrada Comarnic-Braşov, în câteva zile se va lua o decizie privind concesiunea, consorţiul este în finalizarea unor negocieri privind finanţarea.

- Nicio autostradă din România nu se poate susţine în prezent doar din trafic.

- La sfârşitul anului sper să dăm în trafic 84 km de autostradă.

 

Mihai Rohan, preşedinte CIROM

- Un euro cheltuit în construcţii generează trei euro în economie.

- Clădirile gemene din New York nu cădeau dacă erau făcute din beton.

- Cerem de 10-15 ani şi nu reuşim să convingem să se construiască autostrăzi din beton, pentru că până la urmă este o decizie politică. Costurile de întreţinere sunt de cinci ori mai mici la beton. Dacă ungurii şi nemţii pot, pentru că s-a schimbat clima Europei, putem spune că se impune singură soluţia.

- După apă, betonul e al doilea cel mai folosit produs în toată lumea. Este un produs local şi un motor pentru locurile de muncă.

- Piaţa cimentului a crescut cu 10% în primul trimestru, construcţiile au mers puţin în sus. S-a lucrat bine pe rezidenţial şi nerezidenţial, nu vin din urmă însă marile proiecte de infrastructură.

 

Cosmin Vasile,

avocat asociat coordonator Zamfirescu Racoţi & Partners

- Senzaţia mea este că nu învăţăm din experienţa ultimilor ani. Experimentăm cu contractele de tip FIDIC de 20 de ani, dar în afară de CNADNR, CFR sau Metrorex, autorităţile nu sunt pregătite să gestioneze acest tip de contract. Acest model contractual nu are nişte legături cu reglementările din dreptul din România.

- Am văzut mai multe situaţii în care Curtea de Conturi a spus că diverse lucrări suplimentare reprezintă plăţi nejustificate de la bugetul de stat.

- Trebuie să evităm greşelile care pot fi evitate. Este loc de mai bine, depinde de statul român să îmbunătăţească legislaţia şi modelul contractual.

 

Cătălin Homor,

director general Metrorex

- Vom semna zilele acestea contractul pentru finisaje-instalaţii la magistrala 5 (metroul din Drumul Taberei – n.red.). Licitaţia a fost câştigată de un consorţiu din care fac parte Astaldi şi FCC, valoarea contractului este de 793 mil. lei, fără TVA.

- În semestrul al doilea din 2016 va fi gata metroul Eroilor-Drumul Taberei.

- Dacă dăm drumul la licitaţia metroului spre Otopeni anul acesta, tronsonul va fi gata în 2020.

 

Laurenţiu Plosceanu,

preşedinte ARACO

- Dispariţia Ministerului Lucrărilor Publice este un eşec. Vom cere reînfiinţarea acestui minister.

- Anul trecut piaţa construcţiilor a scăzut la sub 9 mld. euro. Factorul timp este foarte important acum. Dacă ne uităm la Master Plan, vedem că amprenta politică este încă nepermis de mare.

- Este inacceptabil ca pe bani publici româneşti companiile româneşti să nu poată intra în licitaţii din cauza cerinţelor. Vedeţi cazul Sălii Polivalente din Bucureşti, unde se puteau califica la licitaţie doar firme străine, şi nici acelea prea multe.

 

Nicolae Boţu,

profesor Facultatea de Construcţii Iaşi

- Dacă am fi certificat firmele (de proiectare – n.red.) sau dacă le-am fi pus să plătească toate greşelile pe care le-au făcut, nu am fi ajuns în situaţia de acum. Niciun proiectant nu a răspuns pentru calitatea proastă a lucrărilor.

- Sunt foarte mulţi proiectanţi care fac lucrări proaste în cunoştinţă de cauză. De cealaltă parte este şi problema arieratelor statului. Vom auzi destul de multe strigăte de disperare din teritoriu din cauză că ne-au dispărut proiectanţii.

 
 

Birouri

 

Liviu Tudor, preşedinte Genesis Development

- Ce nu este de dorit este creşterea pieţei de birouri  de dragul relocărilor. Îmi doresc o cerere reală, sustenabilă.

- Flexibilitatea este cuvântul cheie în faţa chiriaşilor.

- Există un trend extrem de limpede că marile 10 oraşe vor fi atractive, primele 3-4 sunt deja cu succes, noi încă aşteptăm să se maturizeze şi acele pieţe. Preferăm o piaţă stabilă, matură.

- Nu cred că trebuie să ne legăm aşa de tare de zona de nord a Capitalei, petrecem prea mult timp să ajungem acolo, este extrem de aglomerată. Sunt toate premisele de a asista la dezvoltarea altor zone de birouri în Capitală.

- Intenţionăm să construim câte o clădire nouă în parcurile de afaceri West Gate şi Novo Park din Bucureşti, pornim construcţia când ne atingem cifrele de confort la preînchirieri, respectiv 50% pentru chiriaşi existenţi şi 80% la clienţii noi.

 

Mihai Păduroiu,

head of office agency, CBRE România

- Este al patrulea an în care piaţa birourilor creşte. Este un sentiment pozitiv, avem o creştere constantă, piaţa se maturizează.

- Anul acesta, 33% din cerinţa totală pe primele trei luni au fost noi, nu relocări. Este un procent foarte important, pentru că arată de fapt creşterea reală a pieţei.

- Vedeta este în continuare industria IT&C, 37% din metrii pătraţi tranzacţionaţi în primul trimestru vin din acest sector.

- Zona de nord a Capitalei acaparează 50-51% din piaţa de birouri din Bucureşti. Următorul pol va fi zona de centru-vest.

 

Alexandros Ignatiadis,

cofondator Octagon Contracting & Engineering

- Avem prea multe birouri, prea repede. Putem vorbi de o fragilitate a cererii. Este periculoasă lipsa infrastructurii urbane.

- Avem clienţi, avem chiriaşi, dar nu avem cumpărători. Sunt doar doi cumpărători mari în Bucureşti (NEPI şi Globalworth – n.red.), în afară de ei nu prea avem înghesuială la cumpărare.

- O idee ar fi încurajarea listării la bursă a proprietarilor de clădiri de birouri sau a dezvoltatorilor. Cele mai multe firme de constucţii din România sunt SRL-uri.

- Constructorii nu beneficiază de sprijin din partea statului. Reprezentarea noastră diplomatică la nivel extern este execrabilă, de plâns.

- Unul dintre motivele pentru care constructorii români nu ies cu lucrări în afara ţării este decapitalizarea.

 

Oana Albotă,

partener fondator Albotă Law Firm

- Din punct de vedere juridic sunt multe lucruri de spus apropo de situaţia unui dezvoltator imobiliar în România. Există riscurile de ţară, destul de clare, care implică instabilitate legislativă, lipsa de corelare între diverse acte normative, imobilitatea autorităţilor locale în procesul de urbanism şi în procesul de autorizare a construcţiilor.

- E important ca dezvoltatorul să ştie piaţa, să aibă expertiză şi experienţă în piaţa românească. Vedem în ultima vreme că s-a cernut numărul dezvoltatorilor care intră în proiecte noi şi care reuşesc să le ducă la succes.

- Sunt multe provocări pe care le întâlnesc clienţii mei în piaţa imobiliară, din Bucureşti şi nu numai, încă din faza de construire.

 

Richard Burleigh,

preşedinte Skanska Construction România

- Am stat mult timp să evaluăm piaţa, dezvoltăm cu banii noştri şi luăm lucrurile în serios atunci când discutăm de riscurile aferente unei investiţii. Credem în piaţa românească, suntem fericiţi, am început început primul proiect în Bucureşti (birourile Green Court – n.red.) şi ne uităm la alte terenuri, pentru că vrem să ne continuăm „călătoria“.

- Ne dorim să fim aici pentru mult timp, suntem norocoşi pentru că avem aici ambele companii (de dezvoltare imobiliară, respectiv de construcţii).

- În Europa Centrală suntem prezenţi în Polonia şi Cehia, pieţe unde 70% din business este generat de sectorul public, inclusiv proiecte de infrastructură. Este în mod evident un obiectiv să intrăm şi în România pe segmentul lucrărilor de infrastructură.

 

Bogdan Pelinescu,

managing director Luxoft România

- Piaţa IT este în creştere accelerată, care ajută avansul economiei. Creşterea nu poate fi realizată fără un parteneriat în zona de birouri, depindem foarte mult de infrastructura lor.

- Nu mai vorbim doar de un birou cu calculator, oamenii au programe flexibile şi au nevoie şi de spaţii comerciale pe lângă birouri.

- Suntem o firmă în expansiune. Avem peste 1.300 angajaţi în 14.000 metri pătraţi.

 
 

Rezidenţial

 

Aurelia Cionga,

preşedinte Raiffeisen Banca pentru Locuinţe:

- Vedem creşteri în volumul de finanţare pe care îl oferim clienţilor.

- Am decis să ne uităm la clienţii noştri, ce fac cu banii pe care îi au de la noi, ne uităm şi la structura demografică. În momentul de faţă, aproape 30% din finanţările pe care noi le oferim sunt pentru construcţia de locuinţe, iar 57% merg în achiziţia unei locuinţe. Avem şi o zonă de refinanţare a unor finanţări existente. Piaţa Bucureştiului şi Ilfovului reprezintă o treime din finanţări.

- Cel mai mare procent în finanţările noastre îl au apartamentele cu două camere, în Bucureşti şi în ţară.

- Majoritatea clienţilor se decid să ia o casă între 25 şi 45 de ani. Adesea, cei de 35-45 de ani schimbă o casă cu a doua casă.

 

Alexandru Stânean,

director general Teraplast Bistriţa

- Cred că perspectivele pieţei materialelor de construcţii vor fi împinse către anii viitori. Ne-am pripi să proclamăm din acest an un nou boom imobiliar.

- Pieţele pe care activăm nu au înregistrat aceeaşi evoluţie ca piaţa de locuinţe (creştere – n.red.). Pentru noi e importantă componenta de reparaţii capitale.

- Pe piaţa de ferestre, singurii jucători în creştere sunt cei cu expunere la export.

- Pe partea de infrastructură de apă şi canalizare există angajamente faţă de UE, este un ritm foarte susţinut pe partea de fonduri europene. Dar nu vedem semnale foarte clare că piaţa materialelor de construcţii va avea mişcări semnificative faţă de anul trecut.

 

Claudiu Georgescu,

preşedinte Asociaţia Producătorilor de Materiale pentru Construcţii din România (APMCR)

- În domeniul imobiliar este o tendinţă speculativă în piaţă.

- România nu are acum un proiect de locuire sustenabilă. Suntem într-o ţară în care doar 2% din suprafaţă e construită, faţă de 6% în Germania, de exemplu. Infrastructura Bucureştiului e bună pentru anii 1900, nu pentru 2015.

- Am încercat să ieşim la export şi să nu mai fim captivii industriei de construcţii din România.

- Guvernul a repetat în acest an politica de tăiere a investiţiilor, la fel ca anul trecut, iar asta ne va duce din nou la stagnare în piaţa construcţiilor.

 

Dragoş Vîlceanu,

preşedinte Asociaţia Brokerilor Imobiliari şi proprietarul portalului Imobiliare.net

- Lunar se vând 7.000 locuinţe în Bucureşti. Noi, ca brokeri, nu suntem interesaţi să crească preţurile la locuinţe.

- Piaţa rezidenţială este în creştere, iar numărul tranzacţiilor încheiate, adică transferul dreptului de proprietate la locuinţe şi terenuri, a ajuns să fie în 2014 cu 20% peste nivelul din 2007.

- Oamenii sunt foarte optimişti, din punct de vedere al tranzacţiilor avem deja primele semne ale unei noi bule.

 

Pentru alte știri, analize, articole și informații din business în timp real urmărește Ziarul Financiar pe WhatsApp Channels

AFACERI DE LA ZERO