Panattoni Romania Development SRL a fost înmatriculată pe 10 martie 2026, cu sediul în clădirea Ethos House, deţinută de Pavăl Holding @ Prima companie locală, înfiinţată în 2016, a fost radiată în martie 2021, după patru ani cu afaceri zero şi pierderi în fiecare an @ Revenirea vine într-un an moderat pentru industrial, fără tranzacţiile mari din anii trecuţi.
Americanii de la Panattoni, cel mai mare dezvoltator de spaţii industriale şi logistice din Europa, şi-au reînfiinţat compania din România. Noua firmă, Panattoni Romania Development SRL, a fost înmatriculată la Registrul Comerţului pe 10 martie 2026, la exact un an după ce ZF scria că grupul pregăteşte revenirea pe piaţa locală. Pentru sediu, americanii au ales birourile familiei Pavăl. Compania s-a instalat în Ethos House, pe bulevardul Iancu de Hunedoara din Sectorul 1 al Capitalei, clădire deţinută de Pavăl Holding, vehiculul de investiţii al fondatorilor Dedeman.
Acţionarul unic al noii firme este PG Dutch Holding I B.V., din Olanda, cu un capital social de 100.000 de lei. Compania are ca obiect principal de activitate dezvoltarea (promovarea) imobiliară şi este condusă de doi administratori numiţi pe zece ani, până în martie 2036. Primul este Robert Dobrzycki, CEO-ul Panattoni Europe, cel care anunţa şi prima intrare a grupului în România, în 2015. Al doilea este Mark James Connor, cetăţean american cu rezidenţa în Luxemburg. România nu este un caz izolat. Două săptămâni mai târziu, grupul a înregistrat la Vilnius Panattoni Lithuania Development, condusă tot de Mark Connor, potrivit presei baltice. La un an şi jumătate de la primele informaţii despre revenire, Panattoni nu a comunicat public niciun proiect şi nicio achiziţie de teren în România.
Este a doua încercare a grupului pe piaţa locală, iar prima s-a încheiat fără niciun metru pătrat livrat. Panattoni Development Europe SRL, înfiinţată în 2016 şi condusă de Muler Onofrei, a raportat cifră de afaceri zero în fiecare an de activitate şi pierderi anuale. Cea mai mare pierdere a fost în 2017, de peste 2 mil. lei. În 2019, ultimul an cu bilanţ depus, compania a avut o pierdere de 458.435 de lei, datorii de aproape 4 mil. lei şi niciun angajat. Firma a fost radiată pe 18 martie 2021. Onofrei a preluat ulterior conducerea Summit View.
În martie 2025, surse din piaţă indicau că Panattoni caută din nou terenuri şi că platforma Danubiana din Popeşti-Leordeni, de 16.000 de metri pătraţi, se afla pe lista posibilelor achiziţii. Grupul căuta atunci şi un director pentru viitoarea companie locală, iar printre numele vehiculate se afla Ana Dumitrache, fostul director al CTP România. În prezent Dana Bordei, care a plecat de la conducerea comercială a VGP România în primăvară, ar putea fi în discuţii cu Panattoni.
În decembrie 2025, la CEE Property Forum de la Viena, reprezentanţii Panattoni spuneau pentru ZF că România este pe harta de expansiune, dar nu imediat, pentru că mediul concurenţial face dificilă intrarea eficientă a unui jucător nou. Trei luni mai târziu, firma era deja înmatriculată.
Panattoni este cel mai mare dezvoltator privat de spaţii industriale din lume, cu 58,2 milioane de metri pătraţi dezvoltaţi de la înfiinţare. Divizia europeană, cu sediul la Varşovia, a livrat peste 22 de milioane de metri pătraţi şi a ocupat opt ani la rând primul loc în clasamentul dezvoltatorilor de logistică realizat de PropertyEU. În perioada 2021-2023, compania a livrat aproape 14 milioane de metri pătraţi în 367 de proiecte, de peste trei ori mai mult decât următorul clasat. Grupul este prezent în Marea Britanie, Germania, Franţa, Italia, Benelux, Polonia, Spania, Portugalia, Cehia, Slovacia, Ungaria şi ţările nordice, iar recent a intrat şi pe segmentul centrelor de date.
Americanii revin pe o piaţă mult mai matură decât cea pe care au părăsit-o în 2021. Stocul de spaţii industriale şi logistice din România a depăşit 8 milioane de metri pătraţi, cu circa 350.000 de metri pătraţi în construcţie, potrivit Cushman & Wakefield Echinox, iar piaţa este dominată de CTP şi WDP. Contextul este însă diferit faţă de anii de boom. Marile tranzacţii de 70.000-90.000 de metri pătraţi au lipsit în acest an, locul lor fiind luat de prelungiri, extinderi şi relocări. În plus, criza energetică a mutat atenţia investitorilor de pe infrastructura rutieră pe terenurile care au deja megawaţi disponibili.
