Cererea pentru locuinţe de vânzare a crescut în ultimele trei luni comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, însă oferta disponibilă a scăzut, potrivit datelor portalului Imobiliare.ro. În acelaşi interval, ritmul de creştere a preţurilor locuinţelor a continuat să încetinească, tendinţă vizibilă mai ales în marile oraşe.
Acelaşi studiu mai arată că, între faza de căutare a unei locuinţe şi luarea unei decizii de achiziţie intervine o perioadă mai lungă de aşteptare.
„În al doilea trimestru din 2019, cererea de locuinţe (cumpărători care au interacţionat direct cu vânzătorii prin intermediul portalului Imobiliare.ro) a cunoscut o creştere anuală de 14% în cele şase oraşe mari (Bucureşti, Braşov, Timişoara, Iaşi, Cluj-Napoca, Constanţa – n. red.). Credem că este o primă reacţie pozitivă a cererii la temperarea creşterii preţurilor. Clienţii sunt mai atenţi la produsul achiziţionat, îşi iau mai mult timp pentru informare şi amână decizia de achiziţie, deşi proiectele aflate aproape de finalizare sunt mai scumpe. Dacă vor să rămână într-un anumit buget, cumpărătorii ar trebui să aleagă proiecte care au ca termen de finalizare anul 2020 sau 2021”, spune Dorel Niţă, head of data Imobiliare.ro.
Datele statistice relevă că tendinţa de temperare a ritmului scumpirilor este mai puternică în Bucureşti. Astfel, dacă aici apartamentele au consemnat o scădere de 0,8% faţă de trimestrul anterior, în restul ţării acestea s-au apreciat cu 1,4%. Casele şi vilele scoase la vânzare, însă, au cunoscut o scădere mai mare la nivel de Capitală (-1,6%) faţă de restul ţării (-0,6%). Comparativ cu perioada similară a anului trecut, apartamentele sunt mai scumpe cu 2% în Bucureşti şi, respectiv, cu 3,8% în ţară; casele şi vilele, pe de altă parte, sunt cu 2% mai ieftine în Capitală, dar cu 3,5% mai scumpe în rest.
Cu excepţia Bucureştiului, majoritatea marilor oraşe monitorizate constant de Imobiliare.ro au consemnat, trimestrul trecut, creşteri ale preţurilor apartamentelor – chiar dacă acestea nu au fost foarte mari. Cel mai important avans, în cuantum de 1,7%, a fost cel din Braşov (unde s-a ajuns la o sumă medie cerută de 1.120 de euro pe metru pătrat util), pe următoarele locuri situându-se Timişoara (+1,2%, până la 1.210 euro pe metru pătrat), Iaşi (Ă0,8%, până la 1.000 de euro pe metru pătrat), Cluj-Napoca (+0,7%, până la 1.570 de euro pe metru pătrat) şi Constanţa (Ă0,2%, până la 1.140 de euro pe metru pătrat). În Capitală, pe de altă parte, pretenţiile vânzătorilor au ajuns la o valoare medie de 1.310 euro pe metru pătrat.
Această evoluţie a preţurilor a avut loc în contextul în care, faţă de perioada similară din 2018, volumul actual al cererii este, per ansamblu, cu 14% mai mare, iar tendinţa de creştere poate fi observată în toate marile centre regionale analizate. În patru din şase oraşe, avansul anual consemnat de acest indicator a fost de două cifre: cea mai mare diferenţă poate fi observată în Braşov (+25%), oraşul de la poalele Tâmpei fiind urmat de Bucureşti (+16%), Constanţa (+13%), Timişoara (+10%). În Cluj-Napoca şi Iaşi, pe de altă parte, au avut loc creşteri de sub 10%, mai exact +7% şi, respectiv, +6%.
