Livrările de locuinţe noi la nivel naţional au scăzut în 2025 la sub 58.000 de unităţi, cel mai redus nivel din ultimii opt ani, însă volumul tranzacţiilor rămâne cu aproximativ 20% peste media perioadei pre-pandemie, potrivit raportului anual publicat de compania de consultanţă imobiliară Colliers.
În ansamblu, atât livrările, cât şi tranzacţiile au înregistrat un recul de circa 5% faţă de 2024, într-un context marcat de dobânzi ridicate, inflaţie persistentă şi majorarea TVA pentru tranzacţiile rezidenţiale. Cu toate acestea, piaţa a arătat rezilienţă, susţinută de cererea din marile centre urbane şi de adaptarea cumpărătorilor la noile condiţii de finanţare.
În Bucureşti, scăderea tranzacţiilor a fost mai pronunţată decât media naţională, de aproape 10%, însă Capitala rămâne cu aproximativ 28% peste nivelul mediu din perioada pre-pandemie. În acelaşi timp, Bucureştiul şi Ilfovul au fost singurele zone care au consemnat o uşoară creştere a livrărilor, în timp ce în restul ţării finalizările au scăzut.
Cluj-Napoca a fost singurul mare oraş care a consemnat o creştere uşoară a tranzacţiilor.
Datele privind autorizaţiile de construire indică un pipeline limitat pentru perioada următoare, ceea ce sugerează că oferta nu va creşte semnificativ pe termen scurt. În acest context, diferenţa dintre cerere şi ofertă continuă să susţină o creştere moderată a preţurilor.
„Chiar dacă tranzacţiile s-au redus uşor, nivelul general nu indică un an slab pentru piaţa rezidenţială, având în vedere că volumele rămân semnificativ peste media istorică recentă. De fapt, 2025 a fost un an cu ritmuri diferite: a început mai lent, a accelerat în vară - inclusiv pe fondul majorării TVA - şi s-a stabilizat spre final. Pe fondul dobânzilor ridicate, al inflaţiei şi al presiunilor asupra veniturilor reale, cumpărătorii au început să se adapteze la noile condiţii, iar achiziţiile prin credit ipotecar au ajuns la aproximativ 58% din total. În plus, indicele Eurostat privind intenţia de cumpărare a unei locuinţe rămâne peste nivelurile pre-pandemie, ceea ce indică o cerere încă solidă”, explică Gabriel Blăniţă, Director Î Valuation & Advisory Services, Colliers România.
În marile oraşe, preţurile au avansat în medie cu circa 5% în 2025, însă diferenţele dintre proiecte au devenit mai vizibile. Locuinţele noi, bine amplasate şi eficiente energetic, au înregistrat creşteri mai consistente, în timp ce în zonele cu competiţie ridicată au apărut ajustări punctuale, precum discounturi negociate sau condiţii de plată mai flexibile.
Pentru 2026, consultanţii Colliers anticipează o evoluţie echilibrată, cu şanse de revenire în a doua parte a anului, în cazul în care economia se stabilizează şi costurile creditelor încep să scadă. Pe termen lung, piaţa rezidenţială rămâne susţinută de nevoia structurală de locuinţe, în condiţiile în care România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate de supraaglomerare din Uniunea Europeană.
„Pe termen lung, piaţa rezidenţială are baze solide, având în vedere că România se confruntă cu una dintre cele mai ridicate rate de supraaglomerare a locuinţelor din Uniunea Europeană. Pentru ca preţurile să scadă semnificativ ar fi nevoie de o înrăutăţire clară a situaţiei de pe piaţa muncii, cu pierderi importante de locuri de muncă şi o perioadă prelungită de scădere a veniturilor reale - un scenariu pentru care, în prezent, nu există semnale puternice. În 2026 este mai probabil să vedem o evoluţie echilibrată, cu şanse de revenire în a doua parte a anului, dacă economia se stabilizează şi costurile creditelor încep să scadă”, conchide Gabriel Blăniţă.
