Dincolo de creşterea factorului de incertitudine, conflictul din Ucraina nu a avut efecte vizibile asupra pieţei locale de birouri, dar consecinţele sale, în special inflaţia mai mare şi costul riscului în creştere, sunt importante, afirmă Silviu Pop, Director CEE & Romania Research la Colliers.
El estimează că în cazul proiectelor viitoare de birouri, chiriile vor reflecta într-o anumită măsură costurile mai mari de construcţie, iar în ceea ce priveşte Capitala, din cauza unor blocaje administrative, oferta de închiriere ar putea să rămână scăzută în următorii ani.
“În cazul terenurilor fără zonare, este probabil ca progresele înregistrate în obţinerea autorizaţiilor să fie limitate. În consecinţă, sentimentul se schimbă spre o piaţă a proprietarilor, în special în locaţiile centrale”, spune Silviu Pop.
Rata de neocupare a birourilor moderne, construite în ultimii zece ani în Bucureşti, se situa la aproximativ 10% la jumătatea lui 2022, faţă de aproape 18% pentru clădirile care au fost livrate până în 2012.
Diferenţa scoate în evidenţă îmbunătăţirile din punct de vedere calitativ aduse birourilor livrate în România, clădirile mai vechi şi bine poziţionate reuşind şi ele să se menţină destul de bine. Coroborat cu o rezervă redusă de proiecte pentru următorii ani, acest context ar putea duce la constrângeri semnificative în ceea ce priveşte oferta, în cazul în care cererea va creşte, potrivit experţilor de la Colliers.
Cererea anualizată de spaţii de birouri a revenit în mod oficial la intensitatea de dinaintea pandemiei, înregistrând nivelurile din 2019, dar încă există multe provocări în perspectivă, din cauza creşterii costurilor de finanţare şi a incertitudinii economice generale.
După doi ani şi jumătate de la debutul pandemiei, consultanţii Colliers subliniază faptul că este clar că schimbarea pe piaţa forţei de muncă în direcţia modelului de lucru hibrid sau de la distanţă este permanentă.
Cele mai multe companii par să fi adoptat un model de lucru hibrid, cu o distribuţie echilibrată între munca la distanţă şi cea la birou. În acest moment, prezenţa angajaţilor în birouri rareori trece de 40-50%, în comparaţie cu nivelurile de dinainte de pandemie.
Stocul modern de birouri din Bucureşti a ajuns la 3,27 de milioane de metri pătraţi la jumătatea lui 2022, aproximativ jumătate din piaţă fiind formată din clădiri mai vechi de 10 ani, iar restul fiind livrate începând cu 2012, potrivit raportului "ExCEEding Borders: Pieţele de birouri din CEE-15 în vremuri tulburi", publicat recent de Colliers.
Consultanţii Colliers estimează că în acest an ar putea fi livraţi aproximativ 130.000 de metri pătraţi de spaţii de birouri noi şi moderne, cu un total de aproximativ 360.000 de metri pătraţi pentru perioada 2022-2024, deşi calendarul din 2024 ar putea fi amânat.
În prezent, pe piaţă se configurează două scenarii total opuse: dacă cererea de închiriere pentru birourile din Bucureşti se menţine într-un ritm susţinut (sau chiar accelerează puţin), se va vedea cu uşurinţă că stocul de birouri high-end, cu adevărat moderne, devine insuficient, înclinând piaţa spre una a proprietarilor.
Scenariul opus ar putea fi asociat fie cu o încetinire economică, fie cu un număr mai mare de companii care îşi vor reduce spaţiul de birouri pe fondul unei activităţi hibride, ceea ce ar avea un impact negativ asupra ocupării şi ar diminua efectul ciclului de activitate redus.
Oricum ar fi, calitatea rămâne o prioritate de top pentru majoritatea companiilor care caută să închirieze birouri.
