Migrarea dezvoltatorilor din ultimii doi- trei ani către parcuri de retail de dimensiuni mai reduse, amplasate în oraşe oarecum ocolite, începe să capete contur tot mai mare în prezent, tendinţă întărită şi de evoluţiile economice în contextul pandemiei, spune Simina Niculiţă, Partner & Head of Retail Agency la Colliers.
Ea consideră că următorul deceniu va aparţine mai degrabă parcurilor de retail decât mall-urilor din oraşele mari.
„În oraşele mai mici nu există aceeaşi putere de cumpărare ca în oraşele mari, unde s-au dus în general dezvoltatorii până acum câţiva ani, dar locuri de muncă şi mici antreprenori există şi acolo. În plus, destul de multe oraşe mai mici sunt sateliţi ai oraşelor mari, iar dacă într-o rază mică sunt mai multe localităţi, împreună ajung să reprezinte o zonă de atracţie de peste 100.000 locuitori, cât un oraş de categoria Satu Mare, Suceava sau Buzău. De asemenea, mulţi români care pleacă periodic la muncă în străinătate au nevoie, atunci când revin acasă, de un centru comercial, chiar şi de dimensiuni mai mici, la fel şi rudele lor rămase în ţară”, explică Simina Niculiţă.
Retailul a fost unul dintre cele mai afectate segmente ale sectorului imobiliar, având în vedere blocajul din timpul stării de urgenţă de anul trecut, dar acum România a înregistrat a treia cea mai rapidă revenire a consumului de bunuri nealimentare din Uniunea Europeană, după Lituania şi Danemarca, notează o analiză a companiei de consultanţă imobiliară Colliers.
Totuşi, impactul general şi revenirea rămân inegale, potrivit consultanţilor Colliers, care atrag atenţia că redresarea rapidă a fost ghidată în special de comerţul online şi de schemele comerciale din oraşele secundare sau terţiare.
Luna aprilie a acestui an a adus un plus de 11,5% în vânzările de bunuri nealimentare în România, peste vârful înregistrat înaintea pandemiei pe date ajustate, respectiv luna ianuarie 2020, în timp ce în Uniunea Europeană vânzările au fost în medie cu 2% sub nivelul maxim înregistrat la începutul anului trecut. Lituania şi Danemarca, ambele cu plusuri de aproximativ 16% peste nivelul maxim atins înainte de pandemie, sunt singurele state membre cu rezultate mai bune decât România.
„Din datele de piaţă pe care le avem, mare parte din această creştere rapidă a consumului în România vine din două direcţii: comerţul online, folosit mai ales de locuitorii din oraşele mai mari, care este cu aproximativ 50% peste vârful pre-pandemie, şi schemele comerciale din oraşele mai mici, unde nu există diversitate prea mare. Totuşi, credem că schemele mari, dominante, vor rămâne performante pe termen lung datorită mixului generos de comercianţi şi a preferinţei consumatorilor de a se putea inspira dintr-un centru comercial înainte de a face o achiziţie, dar şi de a putea vedea şi atinge produsele înainte de a le cumpăra”, spune Simina Niculiţă.
În prezent, România are un stoc total de retail modern de aproximativ 4 milioane de metri pătraţi, din care peste 2,7 milioane de metri pătraţi este suprafaţa disponibilă pentru închiriere în mall-uri, iar restul în principal în parcuri de retail. Un indicator important pentru rezultatele foarte bune din oraşele mai mici este împărţirea în funcţie de numărul de locuitori al oraşelor. Astfel, în oraşele mari (peste 200.000 de locuitori,) în care trăiesc în total spre 4 milioane de locuitori (aproximativ 20% din populaţia ţării), conform datelor oficiale, se află peste 2,5 milioane de metri pătraţi de spaţii comerciale, adică circa 63% din total. Aşadar aproape două treimi din stoc este concentrat în top 10 oraşe din România
