Pe data de 12 aprilie, Delia a devenit primul artist muzical de renume din România care a vândut un NFT (Non-Fungible Token), capitalizând cea mai recentă tendinţă care primeşte atenţie în universul criptomonedelor. ZF a discutat în exclusivitate cu Paul Achim, românul care a câştigat licitaţia pentru NFT-ul unic al piesei „Racheta”.
Context: Ce înseamnă NFT? Termenul este un acronim pentru „Non-Fungible Token”, iar în termeni simpli înseamnă titluri de proprietate în format digital pentru produse artistice care pot fi tranzacţionate pe blockchain. „Non-fungible” este un termen care descrie ceva unic, care nu poate fi înlocuit. Am explicat pe larg în acest articol publicat în revista Business MAGAZIN.
Cei care investesc în NFT-uri se împart de cele mai multe ori între colecţionari, aşa cum este şi cazul artei clasice, respectiv speculatori, care vizează mai mult câştiguri imediate.
„Eu mă încadrez în prima categorie, mi-am dorit să deţin acest NFT în primul rând pentru a marca într-un fel acest pas important pe care un artist român celebru l-a făcut, că mai sunt artişti român care au creat NFT-uri, dar Delia este cu adevărat primul artist cunoscut de la noi care a făcut acest pas de digitalizare a operelor ei”, a explicat Paul Achim, care a intrat în lumea blockchainului şi a criptomonedelor încă din 2016.
El este analist financiar, trader în piaţa criptomonedelor, investitor în proiecte de blockchain aflate în stadiu de seed sau private, şi a lucrat la proiectul Elrond, unde a oferit consultanţă din perspectiva de analist financiar.
În cazul Deliei, ea a lansat NFT-ul „Racheta” pe marketplace-ul OpenSea în două versiuni, şi-anume o ediţie limitată cu 100 de copii şi o ediţie „ultra luxury” într-o copie unică. Pentru a face o paralelă, aceasta ar fi un fel de „cartonaşul auriu” dintr-o colecţie de cartonaşe cu sportivi.
foto: imaginea de promovare pentru NFT-ul „Racheta”/ sursa: captură Opensea.io
Preţul pentru licitaţia pe ediţia unică a pornit de la 1 ethereum, reprezentând astăzi circa 2.300 de dolari, iar Paul Achim a câştigat licitaţia cu o ofertă de 1,3 ethereum – care valorau circa 3.000 de dolari la momentul interviului.
„S-a început de la 1 eth şi au fost două etape. A fost o primă licitaţie, pe care o câştigasem cu o ofertă de 2,8 eth, doar că nu a fost acceptat, întrucât exista o ţintă iniţială de preţ care nu a fost atinsă în timpul licitaţiei. S-a reluat licitaţia şi într-un final s-a acceptat oferta de 1,3 eth din a doua licitaţie”.
În teorie, conceptul NFT poate schimba paradigma conţinutului în spaţiul digital şi a drepturilor de proprietate pentru acesta, iar artiştii ar putea avea o trasabilitate constantă pe conţinutul creat şi ar putea să-l monetizeze corespunzător.
Fenomenul NFT a început să se contureze din 2016-2017, însă a prins avânt cu adevărat în 2020, în contextul în care bitcoin a crescut de la sub 4.000 de dolari în martie 2020 la peste 60.000 de dolari în aprilie 2021 – şi toată piaţa a crescut odată cu el. Majoritatea NFT-urilor sunt lansate pe blockchainul ethereum, a cărui infrastructură permite astfel de dezvoltări.
Lumea colecţiilor de artă este împământenită de la începutul istoriei sale în formate fizice, pe care le poţi aşeza într-un muzeu, în expoziţii sau în casele miliardarilor.
Totuşi, discuţia despre artă digitală este cu atât mai relevantă într-un moment în care topul miliardarilor realizat de Bloomberg arată că 8 dintre primii 10 bogaţi ai planetei şi-au construit averile prin tehnologie. Sau într-un moment în care investitorii din spaţiul crypto vor să îşi diversifice averile.
Întreaga lume şi-a îndreptat atenţia către NFT-uri la începutul lunii martie 2021, când artistul grafician cunoscut drept Beeple a vândut una dintre lucrările sale digitale cu peste 69 de milioane de dolari la o licitaţie organizată de celebra casă de licitaţii Christie's. Pentru context, suma depăşeşte preţul de 53 de milioane de dolari cu care au fost vândute „nimfele” lui Claude Monet în 2014.
Multiplu de 150x
Paul Achim investeşte în criptomonede din 2016, iar în spaţiul NFT-urilor a intrat în 2017, când acestea erau la început, şi se vindeau cu preţuri de până la zeci de mii de dolari faimoasele cryptokitties.
foto: un exemplu de NFT din generaţia cryptokitties
„Am şi eu cryptokitties şi deţin şi alte piese de artă ale unor artişti bine cotaţi în momentul de faţă în spaţiul digital, ca FEWOCiOUS, un artist de 18 ani ale cărui opere se vând chiar şi cu sute de mii de dolari în acest moment”.
El a explicat că nu a plătit „extrem de mult” pe NFT-urile achiziţionate pentru că le-a luat într-o etapă incipientă, iar multe dintre ele au căpătat valoare foarte mare. Scopul său nu este specula, însă nici nu a ratat momentul atunci când profitul era irezistibil.
„Opera de la FEWOCiOUS am luat-o cu sub 0,1 eth la acel moment şi am vândut-o pe sume mult mai mari, peste 10.000 de dolari. (…) Eu văd asta ca pe o investiţie şi încerc să nu speculez foarte mult. Dacă observ creşteri ca la FEWOCiOUS unde am avut şansa să vând la un preţ de 150 de ori mai mare, bineînţeles că am făcut-o şi e normal să marchezi profituri. Însă o văd ca pe o investiţie, ca şi cum ai investi în piese de artă, doar că suportul este digital şi blockchain”.
foto: NFT-ul „Moving on” al lui FEWOCiOUS, cotat la peste 1.100 de eth pe Opensea.io, adică peste 2,6 mil. dolari/ sursa: captură
Paul Achim nu a dezvăluit valoarea totală a investiţiilor personale, însă a oferit detalii legate de structura portofoliului de investiţii.
„Cred că undeva la 10-15% din portofoliu este în NFT-uri şi restul în criptomonede. Mie îmi place să investesc pe segmente şi încerc să am expunere cât mai vastă, investind în criptomonede care sunt de regulă lideri pe anumite segmente – precum NFT sau DeFi (Descentralized Finance) – sau pe segmentul monede, cum sunt bitcoin, monero, ori platforme ca elrond şi ethereum. Cam în felul acesta îmi structurez portofoliul”.
Pe lângă portofoliul personal, Paul Achim gestionează un portofoliu de criptomonede pe platforma Iconomy, alături de un partener. Această platformă are funcţionalităţi de social trading similare cu cele ale platformei eToro, unde poţi copia tranzacţiile cuiva, în schimbul unui comision.
„În momentul de faţă portofoliul nostru propriu este de ordinul zecilor de mii de dolari, însă fondurile totale care ne urmăresc tranzacţiile se ridică la aproape 1 milion de dolari. (…) Undeva la 900.000 de dolari acum pentru că piaţa fluctuează. Investim exclusiv în criptomonede”.
Investitorii din România
Numărul românilor care investesc în criptomonede ar putea fi de câteva sute de mii de oameni, conform estimărilor transmise de trei dintre cele mai mari platforme de exchange din România, într-un articol publicat în revista Business MAGAZIN.
Odată cu noul val de creştere, comunităţile de social media pe care sunt înscrişi mulţi investitori activi în tranzacţionarea de criptomonede au început să fie asaltate de începători în căutarea unor multipli extraordinari într-un timp foarte scurt. Iar unii dintre ei nu sunt interesaţi de fundamente.
„E o binecuvântare şi o problemă. E un lucru bun că se popularizează tehnologia, pentru că după fiecare bulă speculativă tehnologiile care chiar contează rămân şi chiar schimbă societăţi şi economii, cum am văzut şi în cazul internetului după bula dotcom. Pe de altă parte, aceste probleme derivă dintr-o necunoaştere a bazelor economice, o slabă pregătire economică a noastră, şi nu doar a românilor, pentru că e un fenomen global. Oamenii nu au studiat prea mult economie şi finanţe personale, iar în România asta se vede poate ceva mai mult”.
El a atras atenţia că piaţa criptomonedelor este una foarte volatilă, iar această volatilitate poate aduce oportunităţi, dar şi pierderi foarte mari.
„Şi mulţi nu realizează acest lucru. Oamenii aceştia care sunt prezenţi acum şi văd doar asta, doar o direcţie ascendentă a preţurilor, probabil vor avea câştiguri mari şi pierderi mari, iar la următorul ciclu de creştere vor fi mult mai pregătiţi”.
Investitorul a insistat pe ciclicitatea pieţei criptomonedelor, o ciclitate care şi-a regăsit până acum punctul zero în momentul de halving al bitcoin – adică în momentele în care recompensa primită de mineri s-a înjumătăţit. Acest articol explică pe larg ce a condus ultimul val de creştere.
„Piaţa crypto evoluează ciclic, la fel ca orice altă piaţă. Ciclicitatea pieţei este determinată în principal de felul în care bitcoin este construit, pentru că este moneda etalon în acest ecosistem, reprezentând mai mult de 50% din piaţa crypto. Bitcoin este creată cu un aşa-numit halving odată la patru ani, iar atunci creşte valoarea, asta se observă pe grafic. Putem vedea clar că halvingul a fost momentul de început al fiecărui bullmarket”.
În ceea ce priveşte interesul românilor pentru NFT-uri, Paul Achim consideră că există în România colecţionari şi investitori. Cu toate acestea, ridică problema unei potenţiale „bule”.
„Observ că este un interes din ce în ce mai mare în România pe segmentul acesta, însă trebuie să spunem lucrurilor pe nume. În momentul de faţă este foarte posibil să asistăm la o bulă speculativă pe segmentul NFT. Tehnologia este foarte utilă şi poate schimba lumea în care trăim, însă lucrurile sunt puţin precipitate în acest moment, se mişcă cu o dinamică cam nenaturală, însă în viitor sunt sigur că NFT-urile vor fi o realitate cotidiană şi un standard utilizat în multe domenii, mai ales în cel de artă”.
Din perspectiva adopţiei criptomonedelor, Achim consideră că această tehnologie abia a trecut de primul pas din logica adopţiei noilor tehnologii, adică acela în care oamenii specializaţi şi „tocilarii” o adoptă. Acum, piaţa s-ar afla în momentul de early adopters, adică abia în a doua etapă de adopţie.
„Abia în această etapă încep să apară formatori de opinie care vor oferi să dea informaţia mai departe către mase, noi abia acum vedem şi la noi primii formatori de opinie pentru că suntem abia în această etapă iniţială de adopţie. Fiecare tehnologie trece prin acest proces”.
