Cum construim România

Bucureştiul este principalul hub logistic din sud-estul Europei, având pe o rază de 1000 km 100 mil. de oameni, tot mai uşor de accesat datorită intrării în Schengen şi construcţiei de noi autostrăzi. Miza sunt cei 100 mld. de euro din PNRR care vor genera următorul salt economic

06.03.2025, 00:07 Autor: Bogdan Alecu

Bucureştiul este principalul hub logistic din sud-estul Europei, având pe o rază de 1000 km 100 mil. de oameni, tot mai uşor de accesat datorită intrării în Schengen şi construcţiei de noi autostrăzi  Mai departe, miza Europei este aceea de a „consuma“ cât mai mult produse realizate pe „lanţul scurt“, pentru a evita importuri costisitoare de pe alte continente şi mai ales pentru a păstra aici locurile de muncă bine plătite.

Alexandru Catană, country manager pentru România, Bulgaria şi Ucraina în cadrul operatorului logistic Quehenberger, explică în cadrul emisiunii ZF Cum construim România, un proiect ZF & CTP, faptul că România trebuie să joace în primul rând cartea fondurilor PNRR, prin care atrage investiţii de 100 mld. euro pe plan local.

„România va avea un salt dacă va reuşi să acceseze, într-o măsură cât mai mare, aceşti bani europeni. Prin PNNR şi fundurile de coeziune, în următorii 10 ani, România are la dispoziţie 100 de miliarde de euro. E foarte important, cu aceşti bani, dacă vom reuşi să-i accesăm, vom avea po­sibilitatea să ne dezvoltăm industrial, infrastructură, învăţământ, sănătate, toate lu­crurile astea sunt corelate. Da, vorbim de bi­ro­craţie, dar sunt teribil de importanţi pentru dezvoltare deoarece accesarea fon­du­rilor reprezintă şi o carte de vizită în faţa in­vestitorilor străini“, a spus Alexandru Catană. El a subliniat faptul că mai ales într-o perioadă cu dobânzi mari accesarea aces­tor fonduri va permite construcţia de şcoli, spitale şi infrastructură la costuri minime.

Toate aceste surse de finanţare au contribuit la creşterea economică, au contribuit la creşterea capitalului privat românesc, care la rândul lui a avut bani să investească şi el, au contribuit la scăderea dobânzilor la lei, stabilitatea cursului valutar leu/euro, au contribuit la creşterea salariilor atât în valoare nominală, cât şi în valoare reală – salariul mediu net a depăşit 1.000 de euro, cât şi la recuperarea decalajelor faţă de Uniunea Europeană – în urmă cu 20 de ani eram la 35% faţă de media UE, acum am ajuns la 78%.

„Am citit anul trecut în Ziarul Financiar că în sfârşit 2024 a fost primul an în care numărul de români care s-au întors în ţară l-au depăşit pe cel care a emigrat. Un lucru fantastic. Sunt oameni care au căpătat un anumit cult al muncii, şi care reprezintă o resursă uriaşă pe care România o poate accesa“, a explicat executivul.

Mai mult, România şi mai ales Bucureştiul a devenit un centru regional pentru logistică, depozite precum cel al CTP de la km23 de pe A1 Bucureşti-Piteşti fiind locul de unde mii de produse ajung până în Turcia sau Grecia.

„Dacă luăm în considerare că pe o rază de 1000 de km de Bucureşti ai 100 de milioane de potenţial consumatori. Puterea de cumpărare în Europa e o putere de cumpărare solidă. Aici este şi avantajul Europei, chiar dacă, de o parte, vedem China, care vine cu produse foarte ieftine“, a spus Alexandru Catană.

Dar mai mult, faptul că Europa este o piaţă importantă, poate susţine şi producţia.

„Europa cred că are un mare atu - este o piaţă mare, aici sunt banii, aici sunt cumpărătorii, o piaţă foarte mare de cumpărare. Aici ar trebui să fie, cred eu, o campanie de conştientizare a tuturor cetăţenilor europeni. Cred că ar fi foarte important ca europenii să cumpere produse de pe ce numim  noi „lanţul scurt“, în care să fie foloste cât mai multe componente, materie primă dacă se poate din Europa, astfel încât să păstrăm joburile aici, pentru că, în caz contrar, eu cred că la viteza şi la modul în care se desfăşoară acum negociile din punct de vedere strategic,3 europenii vor face doar turism“, a subliniat executivul.

El a dat exemplu industria auto, care acum la nivel mondial în ceea ce priveşte electromobilitatea este dominată de chinezi şi mai puţin de europeni.

Mai mult, el a dat exemplu strategia noii administraţii americane, care pune accent pe producţia locală.

„Poate ar trebui şi noi să încercăm, într-un mod diferit, mult mai diplomat, o astfel de strategie, fie că vorbim de industria automotive, fie că vorbim de studierurgie, de agricultură, de produsele europene în general,  astfel încât să avem locuri de muncă. Fără locuri de muncă nu vom avea putere de cumpărare. Fără putere de cumpărare ajungem la tensiuni sociale şi proteste“, a conchis executivul.

Ionuţ Anghel,  regional development manager, CTP Romania

Impredictibilitatea costurilor pe partea de dezvoltare şi de materiale de construcţii provenită în principal din instabilitatea prin care trecem şi contextul politic în care ne aflăm rămân provocările principale.

Reuşim să negociem contractele la un nivel la un volum mare de materiale pe care le comandăm şi obţinem astfel preţuri competitive şi reuşim să ţinem şi chiriile către clienţii noştri la un nivel optim.

  Piaţa a ajuns la 8 milioane de metri pătraţi de spaţii industriale. Această suprafaţă a avut o creştere în ultimii 5 ani de 50%, iar CTP şi-a dublat suprafaţa la peste 3 mil. mp în acelaşi interval şi mai avem terenuri pentru 4 mil. mp.

Mizăm pe facilităţi cât mai multe în cadrul parcurilor noastre, de la cantină la săli de meeting, farmacie, supermarket, teren de sport

Soluţiile noastre pe care le implementăm în toate proiectele dezvoltate, iau în considerare aceste spaţii termoizolate foarte bine şi un procent considerabil de iluminare naturală. Instalăm panouri fotovoltaice pe toate clădirile pe care le dezvoltăm şi cu siguranţă acestea au un impact pozitiv asupra consumului utilităţilor.

Avem staţii de încărcare pentru autoturisme, planificăm să instalăm şi staţii de încărcare pentru camioane. Totodată mizăm şi pe facilităţi pentru şoferii de camion.

Strategia CTP este aceea de a creşte împreună cu clienţii. Suntem prezenţi în proximitatea clienţilor existenţi şi avem teren disponibil şi putem pune la dispoziţie acest teren pentru extinderea business-urilor clienţilor noştri.

Suntem prezenţi pe principalele rute de transport din România, de aceea şi avem concentrate parcuri pe zona de Vest a ţării

Vedem un interes tot mai mare pentru Bucureşti, pentru spaţii logistice aici, pentru centre regionale

Vrem să menţinem un ritm de creştere de 10% anual

 

Alexandru Catană, country manager pentru România, Bulgaria şi Ucraina în cadrul operatorului logistic Quehenberger

Avem aproape 300.000 de metri pătraţi, operăm în România, în Bucureşti, Timişoara, Cluj. Şi CTP este cel mai mare partener al nostru.

2025 e un an de tranziţie, 2025 şi 2026 vor fi ani grei. Sunt foarte multe incertitudini, global vorbind. România, din păcate, n-a terminat anul trecut încă cu alegerile.

Există anumite argumente care aduc România într-o poziţie privilegiată în acest lanţ logistic global. Un foarte mare avantaj pe care noi l-am căpătat la 1 ianuarie a fost acela că am intrat în sfârşit în Schengen şi terestru.

România are concurenţă din partea ţărilor vecine. Vedem că din păcate în industria automotive companii mari producătoare germane au ales să construiască unităţi mari de producţie în proximitatea graniţii de vest a României.

Pe o rază de 1000 de km de la Bucureşti există o piaţă de 100 de milioane de cumpărători. Din cauza asta Bucureştiul are în România, pe de-o parte, zona Bucureşti-Ilfov, este responsabilă cu ghilimele de rigoare de circa 40% din consum.

Într-un mod diplomat trebuie să avem grijă de industria noastră, fie ea automotive, siderurgie sau agricultură, pentru a păstra locurile de muncă - fără de care nu avem putere de cumpărare şi ajungem la tensiuni sociale.

Infrastructura este teribil de importantă. Acum cu Schengen şi autostrăzi, , în 15 ore suntem la Viena . Înainte 10 ore pierdeam numai la vamă.

Banii europeni, PNRR, cele 100 de miliarde de euro pe care îi avem la dispoziţie reprezintă următorul salt economic, iar atunci vom avea infrastructură, învăţământ, sănătate şi industrie. Toate sunt corelate.

Românii reveniţi în ţară sunt o resursă uriaşă pentru România

Administraţia românească să fie mai orientată pro-business. Pentru că dacă reuşeşti să aduci investitori, ei creează locuri de muncă, bunăstare care aduce, pe lângă salarii, taxele la stat, taxele pe care statul le foloseşte ca să dezvolte.

 

O campanie editorială Ziarul Financiar realizată cu susţinerea
CTP.eu/ro/