ZF Cum construim România, un proiect ZF şi CBRE. Densitatea spaţiilor industriale în România este la 58% din nivelul Poloniei, ceea ce indică un potenţial mare de dezvoltare suplimentară. Apartenenţa la Schengen a avut un impact imediat în transporturi. România devine tot mai vizibilă în strategiile investitorilor internaţionali din logistică şi real estate

♦ Accesul mai bun spre vest datorită noilor autostrăzi, poziţia geografică, digitalizarea şi costurile competitive transformă ţara într-un hub regional ♦ În acelaşi timp, antreprenorii locali încep să investească masiv în active industriale şi logistice.

România capătă o tot mai mare vizibilitate în planurile investitorilor străini intere­saţi de logistică şi real estate industrial. Cu o poziţie geo­gra­fică strategică, o reţea de autostrăzi în expansiune şi o forţă de muncă încă acce­sibilă, ţara noastră devine un hub regional cu perspective solide.

„Piaţa de real estate are fundamente solide să crească, în special pe segmentul industrial şi logistică“, spune Răzvan Iorgu, managing director & head of industrial & logistics, CBRE România, în cadrul emi­siunii ZF cum Construim România, un proiect ZF şi CBRE. Potrivit acestuia, stocul modern de spaţii industriale a ajuns aproape de 8 milioane de metri pătraţi, o valoare triplată în ultimii 10 ani. Totuşi, faţă de ţări precum Polonia, România este încă sub potenţial. „Densi­tatea spaţiilor indus­triale este la 58% faţă de cea a Poloniei. E loc de creştere. Asta înseamnă oportunitate pentru investitori“, adaugă el.

România rămâne competitivă prin costurile reduse ale forţei de muncă şi chi­rii­lor. „Suntem cu 15-20% sub Ungaria la costuri de personal şi chirie. Asta ne face atrac­tivi pentru companii care caută efi­cienţă operaţională“, subliniază Iorgu. Însă „problema nu e cererea, ci lipsa produselor de investment disponibile. Dacă vrem să vindem un parc industrial mare, nu prea avem ce oferi.“

Cererea este susţinută şi de tendinţele globale. „Vedem cerere în creştere şi în 2024 şi în 2025, inclusiv datorită trendului de nearshoring şi reshoring“, punctează Răzvan Iorgu.

Pentru jucătorii din transporturi, ade­rarea la Schengen rutier a fost imediat vizi­bilă. „S-a simţit din prima zi. Camioanele noas­tre au trecut rapid dintr-o parte într-alta. Nu mai avem cozi la graniţă, iar capacitatea de transport s-a eliberat“, spune Sergiu Iordache, managing director, DSV Road.

Eficienţa crescută are impact direct în costuri şi livrări. „Dacă pierzi 2-3 zile pe lu­nă în graniţă, automat o parte din capacita­te e blocată. Acum oamenii sunt fericiţi - se mişcă mai repede şi livrează mai mult.“

România nu mai este o piaţă marginală, ci parte activă a lanţurilor globale de apro­vi­zionare. „Suntem conectaţi la economia globală - aerian, maritim, rutier. Tot ce se întâmplă la nivel mondial se simte şi la noi. De aceea, clienţii îşi regândesc sursele de aprovizionare şi vin spre noi cu întrebări: de unde iau marfa, unde vând, cum opti­mizez“, spune Iordache. Această dinamică deschide uşi pentru soluţii personalizate. „Noi nu oferim doar transport. Venim cu consultanţă, opţiuni de rutare, analizăm datele şi căutăm eficienţă împreună cu clientul“, adaugă el.

Companiile logistice investesc masiv în digitalizare. „Noi suntem un broker de trans­port, între client şi cărăuş. Vrem ca fluxul de informaţii să fie cât mai digitalizat. Orice economie de timp înseamnă bani pentru toată lumea“, subliniază Iordache.

DSV a dezvoltat o reţea de huburi regionale interconectate, folosind flotă cu dublă încărcare pentru eficienţă maximă. „Folosim double-deck. Încercăm să poluăm mai puţin, cu camioane electrice, hibride. Şi măsurăm tot - inclusiv amprenta de car­bon“, precizează el.

În ceea ce priveşte distribuţia geogra­fică a stocului logistic, zonele emergente devin tot mai interesante pentru investitori. „Moldova are doar 4% din stocul de spaţii moderne, dar e o zonă cu forţă de muncă disponibilă şi terenuri ieftine. Şi sudul are doar 16% din stoc şi un potenţial mare de dezvoltare, mai ales cu drumul expres Craiova-Piteşti şi autostrada Moldovei“, punctează Răzvan Iorgu.

Accesul la pieţe din Europa Centrală şi de Sud-Est, prin Portul Constanţa, completează imaginea. „Putem deservi 85 de milioane de consumatori. Avem o poziţie strategică, dar trebuie să avem grijă să nu ne încurcăm singuri cu birocraţie sau fiscalitate imprevizibilă.“

Un element notabil în evoluţia pieţei este implicarea tot mai activă a investitorilor români. „Astăzi avem tranzacţii de 5, 10, 20 de milioane de euro în care lista de interes este formată din nume româneşti. Vedem familii, antreprenori locali care vor să investească în real estate“, arată Răzvan Iorgu.

Această tendinţă aminteşte de ce s-a întâmplat în Cehia, unde prezenţa capitalului local a adus stabilitate şi lichiditate pieţei. „Nu e întâmplător că în Cehia randamentele sunt mai jos decât în Polonia. E o piaţă mai stabilă, cu investitori locali activi.“

Cu o piaţă competitivă, infrastructură în dezvoltare, o poziţie geostrategică avantajoasă şi o generaţie de investitori locali tot mai activi, România are toate ingredientele pentru a atrage noi investiţii. Condiţia-cheie rămâne însă clară: „Să nu ne încurcăm singuri“, avertizează Răzvan Iorgu. Predictibilitatea fiscală şi legislativă va face diferenţa între stagnare şi un salt calitativ spre o economie logistică de prim-plan european.

 

Sergiu Iordache, managing director, DSV Road

► România oferă în continuare oportunităţi solide de business, în special în industria automotive, în ciuda contextului politic şi economic global incert.

► Apartenenţa la Schengen a avut un impact imediat în transporturi: dispariţia cozilor de la graniţă a crescut eficienţa şi capacitatea operaţională.

► Investitorii îşi regândesc lanţurile de aprovizionare, iar România devine relevantă ca alternativă viabilă în noile reconfigurări logistice.

► Companiile de transport din România oferă şi consultanţă, nu doar servicii logistice, sprijinind investitorii să găsească rute alternative eficiente.

► Conflictul din zona Canalului Suez a obligat companiile să inoveze, iar România s-a dovedit flexibilă şi creativă în adaptarea lanţurilor logistice.

► În 2024-2025, România pare stabilă economic comparativ cu vestul Europei, menţinând un nivel constant de activitate industrială.

► Producătorii auto şi furnizorii acestora continuă să investească în România, consolidând ecosistemul local odată cu tranziţia spre electrificare.

► Digitalizarea în transporturi avansează rapid în România, optimizând fluxurile şi crescând transparenţa şi eficienţa în relaţiile comerciale.

► Prezenţa puternică în oraşe precum Arad, Bacău şi Bucureşti aduce companiile logistice mai aproape de producători şi clienţi industriali.

► Investiţiile mari merg spre digitalizare şi AI, dar interacţiunea umană rămâne esenţială în business, oferind României un echilibru ideal între tech şi oameni.

 

Răzvan Iorgu, managing director & head of industrial & logistics, CBRE România

► România are o piaţă industrial-logistică solidă, cu un stoc care s-a triplat în ultimul deceniu, la circa 8 mil. mp, semn al creşterii şi atractivităţii pentru investitori.

► Densitatea spaţiilor industriale în România este la 58% din nivelul Poloniei, ceea ce indică un potenţial mare de dezvoltare suplimentară.

► România este competitivă prin costurile forţei de muncă şi chirii industriale, fiind cu 15-20% mai ieftină decât Ungaria.

► Cererea pentru spaţii logistice şi industriale rămâne solidă în 2024 şi 2025, susţinută de tendinţele de nearshoring şi reshoring.

► România are 1276 km de autostrăzi finalizate şi alţi 700 km în lucru, infrastructura fiind un atu major în atragerea investiţiilor.

► Regiunea Moldovei, cu doar 4% din stocul logistic actual, oferă potenţial semnificativ pentru dezvoltări industriale viitoare.

► Poziţia geografică strategică a României oferă acces la o piaţă regională de 85 de milioane de consumatori.

► Portul Constanţa sporeşte relevanţa României în reţelele logistice, putând deservi pieţe precum Ungaria şi Balcani.

► România devine o platformă de intrare spre reconstrucţia Ucrainei, consolidându-şi poziţia regională de interes pentru investitori.

► Terenurile mai ieftine şi forţa de muncă disponibilă în sud şi Moldova oferă alternative atractive faţă de zonele consacrate.

► Retail-ul şi logistica atrag tot mai mulţi investitori, pe fondul unei pieţe insuficient saturate şi al unei populaţii consistente.

► Apar tot mai mulţi investitori români interesaţi să-şi diversifice portofoliile în real estate, semn de maturizare a pieţei.

► Investitorii cehi intră pe piaţa locală, atraşi de potenţialul României, în condiţiile în care pieţele lor sunt saturate.