ZF Cum construim România, un proiect ZF şi CBRE. Peste 1.500 km de autostrăzi în 2026: CNAIR vrea un buget-record de 25 mld. lei anul viitor, iar investitorii privaţi cer predictibilitate pentru a accelera dezvoltările în proximitatea viitoarelor drumuri de mare viteză

♦ România poate livra în 2025 un record de 250 km de autostradă şi va finaliza A0 în 2026, în contextul unui buget istoric de 25 miliarde lei ♦ Investitorii reacţionează: au nevoie de terenuri pentru dezvoltare şi predictibilitate.

România are în 2025 una dintre cele mai dinamice agende de investiţii publice în infrastructura rutieră din ultimele trei decenii.

Cu un buget de 18 miliarde lei deja an­gajat şi cu o ţintă de 250 km de autostradă daţi în folosinţă în acest an, Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) vizează o expansiune accelerată şi în 2026, când estimează un necesar de 25 miliarde lei pentru a susţine lucrările în derulare.

„Ne-am propus să livrăm 250 km în 2025. Nu este doar o miză cantitativă, ci o nevoie strategică: să reducem deficitul de drumuri de mare viteză şi să conectăm cori­doarele paneuropene“, a declarat Cristian Pistol, directorul general al CNAIR.

Pentru mediul investiţional, efectul infrastructurii are un efect imediat, contri­buind atât la atragerea de noi investiţii în industrial, cât şi în retail. „Fiecare sută de kilometri de autostradă a adus, în medie, 500.000 de metri pătraţi de spaţii industriale moderne şi 400.000 de metri pătraţi de retail modern“, afirmă Răzvan Iorgu, managing director CBRE România.

În ultimul deceniu, reţeaua de autostrăzi a crescut cu 90%, iar stocul de spaţii indus­triale moderne cu 110%. Zonele cu cel mai mare potenţial rămân Timişoara, Arad, Ora­dea, Sibiu, Deva, dar şi Ploieşti, iar centrul şi estul ţării – cu Bacău, Focşani, Buzău – intră pe radar odată cu A7, potrivit CBRE.

„Autostrada Moldovei oferă un impuls major pentru estul ţării. Odată cu avansul lucrărilor pe A7, vedem un interes în creştere pentru dezvoltări industriale în această regiune“, explică Iorgu.

Unul dintre proiectele cheie este semi-inelul sudic A0, care leagă A1 de A2. Cristian Pistol estimează că tronsonul va fi deschis circulaţiei pe 15 iunie. „Această conexiune este vitală pentru tranzitul de mărfuri. În plus, va degreva Capitala şi va reduce semnificativ timpii de transport“, spune el. CNAIR mizează pe o serie de mecanisme pentru accelerarea lucrărilor: emiterea de certificate negative trimestriale pentru constructorii în întârziere şi o formulă legală de actualizare lunară a costurilor, corelată cu preţurile reale la materiale.

„Am implementat un mecanism care reflectă realitatea din teren. Inflaţia materialelor nu mai poate fi un motiv pentru stagnare, iar constructorii ştiu asta“, susţine Pistol.

Până în 2026, România ar urma să finalizeze complet autostrada A0. Deja se discută despre un al doilea inel de centură, la profil de autostradă, pentru zona Bucureşti-Ilfov. Lucrările în desfăşurare acoperă aproximativ 700 km, iar în 2026 se estimează că se va ajunge la 1.000 km în construcţie.

„România are 8 km de autostradă la 100.000 de locuitori, dublu faţă de acum zece ani, dar încă departe de Polonia sau Cehia, care sunt la 15 km. Ritmul este bun, dar potenţialul e şi mai mare“, punctează Iorgu.

În paralel, investitorii caută claritate privind termenele şi accesibilitatea terenurilor. „Mulţi dezvoltatori aşteaptă informaţii exacte despre când vor fi gata nodurile rutiere, ce zone vor deveni accesibile. Predictibilitatea este critică“, adaugă reprezentantul CBRE.

Pentru susţinerea acestor proiecte, CNAIR mizează nu doar pe fondurile europene – din PNRR şi Programul Transport 2021–2027 – ci şi pe scenariul parteneriatelor public-private. „PNRR este deja supracontractat în proporţie de 300%. Ne trebuie surse noi, realiste“, atrage atenţia Pistol.

Eforturile de investiţii vin şi cu provocări administrative. Mii de exproprieri, consultări cu UAT-uri, avize şi sincope birocratice pun presiune pe calendarul execuţiei. „Un proiect mare implică şi 10.000 de exproprieri. Sprijinul autorităţilor locale este esenţial pentru a evita blocajele“, spune directorul CNAIR.

Un alt punct sensibil este întreţinerea reţelei deja construite. În ciuda investiţiilor, România rămâne cu una dintre cele mai mici roviniete din UE – doar 28 euro/an pentru autoturisme, faţă de 50 euro în Bulgaria.

„Mentenanţa nu se poate face fără bani. E nevoie de o ajustare raţională a taxei de drum, fără impact major asupra populaţiei“, afirmă Cristian Pistol.

România intră astfel într-o fază de transformare accelerată: autostrăzile devin motorul investiţiilor industriale, iar infrastructura – criteriu decisiv în evaluarea de ţară. Iar semnalele indică faptul că investitorii sunt pregătiţi să vină către România, dar cer proiecte noi de infrastructură şi predictibilitate.

 

Cristian Pistol, director general al Companiei Naţionale de Administrare a infrastructurii rutiere (CNAIR)

► În 15 iunie se va putea circula pe Lotul 3 din A0 Sud, legând A1 de zona Domneşti, aproape de finalizare în proporţie de 95%. Finalizarea Lotului 3 A0 Sud asigură conexiunea între A1 şi A2, adică între Piteşti şi Constanţa, reducând traficul din Bucureşti.

► Programul de transport din PNRR a atins o cotă de supracontractare de 300%, ceea ce înseamnă că s-a atins deja plafonul maxim de angajamente.

► Deprecierea leului şi creşterea preţurilor la materiale sunt compensate printr-o formulă legală de actualizare lunară a costurilor din contracte.

► CNAIR poate emite la 3 luni certificate negative pentru constructorii care nu îşi respectă termenele, pentru a stimula respectarea contractelor.

► Lotul 4 din A0 Nord ar putea fi gata în octombrie-noiembrie 2025, deşi zona este una protejată, cu avize de mediu dificile.

Deşi există întârzieri pe Lotul 3 A0 Nord, există speranţe moderate ca întreaga conexiune DN1–A2 să fie finalizată până la finalul anului.

► Zvonurile despre oprirea plăţilor către UMB sunt false; CNAIR nu are datorii restante către niciun constructor, toate plăţile sunt la zi.

► Pe autostrada A7 s-au deschis 80 km între Buzău şi Focşani, iar până la final de an va fi gata tronsonul Ploieşti–Buzău.

► CNAIR are în 2025 un buget iniţial de 18 miliarde lei şi solicită o suplimentare de 4 miliarde, pentru a atinge 22 de miliarde de lei iar acesta va creşte la 25 mld. Lei în 2026

► În 2026 se estimează finalizarea completă a autostrăzii A0, inclusiv segmentul nordic, care închide inelul Capitalei.

► CNAIR şi-a propus să construiască în 2025 circa 250 km de autostradă, depăşind recordul din 2024, când s-au finalizat aproape 200 km. Se lucrează la extinderea reţelei şi în Sudul ţării, inclusiv proiecte precum Brăila–Tulcea şi alternativa Teghirghiol.

 

Răzvan Iorgu, managing director CBRE România

► Stocul de spaţii industriale moderne a crescut cu 110% în ultimii 10 ani, corelat cu avansul de 90% al reţelei rutiere. Fiecare 100 km de autostradă aduce 500.000 mp industrial.

► România trece de la statutul de hub local de distribuţie la potenţial hub regional de producţie şi logistică pentru Europa Centrală şi de Est.

► Autostrăzile A0, A1, A3 şi A7 influenţează direct decizia investitorilor de a dezvolta noi parcuri industriale în proximitatea nodurilor de infrastructură.

► Investitorii caută claritate privind termenele de finalizare ale nodurilor de autostradă şi accesibilitatea terenurilor din jurul A0 pentru proiecte viitoare.

► România are un cost mediu al forţei de muncă de 12,5 euro/oră, un avantaj competitiv major pentru investitori comparativ cu pieţele din regiune.

► Densitatea autostrăzilor din România este de 8 km la 100.000 locuitori, faţă de 15 km în Polonia sau Cehia, semn că există încă un potenţial de dezvoltare.

► Timişoara, Arad, Oradea, dar şi Ploieşti, Sibiu şi Deva sunt zone cu interes ridicat pentru investiţii industriale, datorită proximităţii faţă de infrastructura rutieră.

► Autostrada Moldovei oferă un impuls economic pentru Buzău, Focşani, Bacău şi Iaşi, devenind un catalizator pentru dezvoltările industriale din estul ţării.

► Discuţiile cu investitorii se intensifică datorită infrastructurii în expansiune, care creează oportunităţi şi atrage firme noi de producţie şi logistică.

► Următorul pas logic pentru România este modernizarea infrastructurii feroviare, esenţială pentru transferul rutelor logistice către transportul sustenabil.