♦ România se află într-un moment de răscruce, în care atractivitatea pentru investiţii este definită nu doar de forţa de muncă sau de calitatea infrastructurii rutiere, ci tot mai mult de accesul la energie şi de capacitatea de a răspunde cerinţelor legate de sustenabilitate şi digitalizare.
România are şansa să devină un hub logistic regional, dar pentru a-şi valorifica poziţia strategică trebuie să-şi construiască un model coerent de dezvoltare. „Cred că România ar trebui să îşi bazeze strategia de ţară pe trei piloni: educaţia, infrastructura şi inteligenţa artificială“, spune Răzvan Marinescu, CEO, KLG Europe Logistics.
El explică faptul că educaţia este vitală pentru a forma o forţă de muncă calificată. „Discutăm des despre forţa de muncă calificată şi despre ce înseamnă să fii un bun cetăţean, să iei decizii corecte şi să adaugi valoare economiei.“
Pe locul doi vine infrastructura, esenţială pentru competitivitatea logistică: „E păcat că nu folosim la capacitate maximă Constanţa, care poate deveni eastern gateway către Europa. Ar trebui investit masiv acolo.“
În al treilea rând, AI-ul nu mai este un moft, ci o necesitate. „Nu vorbesc despre AI ca asistent personal, ci ca automatizare. Noi la KLG folosim deja AI de peste opt luni şi ne dorim să creştem cu 15% anual fără să mărim echipa, doar prin eficienţa obţinută prin AI.“
Carl Deppisch, head of industrial & logistics la CBRE EMEA, completează ideea: „AI-ul va aduce o concurenţă reală între centrele de date şi proiectele logistice tradiţionale. Competiţia pentru terenuri şi infrastructură va fi mai intensă.“
În acest context, decizia de a construi noi centre logistice sau de producţie nu mai ţine doar de autostrăzi sau de apropierea de marile oraşe. Energia devine factor-cheie.
„Când alegem un nou sit, energia disponibilă e criteriul numărul unu. Facem analize de gravitaţie, studiem fluxurile inbound şi outbound şi proximitatea faţă de linii de înaltă tensiune. Transportul contează mai mult decât depozitarea“, subliniază Marinescu.
România are un scor de 3.5 din 5 în indexul logistic al Băncii Mondiale, fiind pe locul 3 în regiune după Polonia şi Cehia. „Suntem într-o poziţie bună, dar trebuie să continuăm să investim în infrastructură. Ultimul lucru pe care ar trebui să-l tăiem e infrastructura“, avertizează Marinescu.

Răzvan Marinescu, CEO, KLG Europe Logistics: Costurile cu transportul cântăresc mai greu decât cele cu depozitarea. Locaţia e critică pentru competitivitate.
Carl Deppisch explică faptul că „investitorii caută tot mai mult stabilitate, forţă de muncă calificată şi proximitatea faţă de pieţele europene. România a progresat mult şi are acum logistică modernă, clădiri verzi şi un cadru legal mai predictibil.“
Pe fondul tensiunilor comerciale şi al conflictelor geopolitice, lanţurile de aprovizionare se reconfigurează. „Companiile îşi securizează procesele critice, îşi mută producţia mai aproape de pieţe şi îşi cresc stocurile în regiune. Asta înseamnă cerere mai mare pentru spaţii logistice şi industriale“, spune Deppisch.
Tendinţa este susţinută şi de investiţiile din Asia. „Vedem un val nou de companii chinezeşti, de dimensiuni medii, care caută producţie în Europa. România are un potenţial uriaş, dar trebuie să fim pragmatici şi să jucăm inteligent cărţile în faţa contextului geopolitic actual. Am deschis o sucursală în Serbia şi ne extindem în Grecia. Vrem să atingem 70 mil. euro în 2025 şi să continuăm creşterea de 15% anual. Investim în centre de e-fulfillment şi reţele de distribuţie paletizată. Facem livrări next-day pentru 7.000 de paleţi pe zi“, spune Răzvan Marinescu
Pe măsură ce inteligenţa artificială şi digitalizarea schimbă paradigma industrială, România trebuie să profite de avantajele sale structurale. „Suntem parte din UE, avem forţă de muncă competitivă şi un potenţial logistic enorm. Dacă continuăm cu parteneriate public-private, România poate urca rapid în topul ţărilor CEE şi chiar mai sus“, concluzionează Carl Deppisch.
Ce a mai spus Carl Deppisch, Head of Industrial & Logistics CBRE EMEA
► AI-ul va duce la competiţie directă între centrele de date şi proiectele logistice. Locaţia şi infrastructura devin active strategice pentru ambele tipuri de investiţii.
► România a devenit tot mai atractivă datorită poziţiei sale geografice şi a îmbunătăţirii infrastructurii şi cadrului legal pentru investiţii.
► Chinezii nu mai sunt doar furnizori, ci produc în Europa. România devine o ţintă importantă pentru companii industriale chineze.
► Aproape 50% dintre ocupanţii de spaţii logistice spun că îşi vor extinde amprenta în următorii ani, pe fondul nevoii de a fi aproape de consumatori.
► România trebuie să investească în parcuri logistice de clasă A şi în infrastructură verde pentru a rămâne competitivă la nivel regional.
Ce a mai spus Răzvan Marinescu, CEO, KLG Europe Logistics
► România trebuie să-şi construiască dezvoltarea pe trei piloni: educaţie, infrastructură şi inteligenţă artificială.
► Constanţa are potenţialul de a deveni poarta estică a Europei, dar necesită investiţii masive şi coerente.
► AI-ul este motorul nostru de creştere. Vrem să atingem 15% pe an fără a mări numărul de angajaţi, ci prin automatizare.
► Alegerea unui nou centru logistic depinde în primul rând de accesul la energie şi de proximitatea faţă de liniile de înaltă tensiune.
► Costurile cu transportul cântăresc mai greu decât cele cu depozitarea. Locaţia e critică pentru competitivitate.
► KLG operează 50.000 mp în Bucureşti şi 9.000 mp în Cluj şi Timişoara. Livrăm până la 7.000 de paleţi pe zi în toată ţara.
► Am deschis sucursală în Serbia şi ne extindem în Grecia. Investim în regiune ca parte a planului pe 5 ani.
► România are scor 3.5 în logistic index al Băncii Mondiale. Suntem în top 3 CEE, dar trebuie să continuăm investiţiile.
► Fiscalitatea incertă şi costurile crescute pun presiune pe competitivitate. Companiile aşteaptă claritate de la stat.
► Suntem parte din Sinotrans Group şi vedem un val nou de investiţii chineze în regiune. România trebuie să joace strategic.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE