ZF Cum Construim România. Un proiect ZF şi CTP. Construcţii la nivelul următor: Universitatea Tehnică de Construcţii mizează tot mai mult pe tehnologii de ultimă oră şi dezvoltatorii implementează soluţiile pentru a creşte eficienţa dezvoltărilor şi operării

♦ Într-o epocă în care inteligenţa artificială se strecoară în toate domeniile, dovedindu-şi utilitatea aproape peste tot, industria construcţiilor nu putea sta departe de inovaţiile tehnologiei. Aşa se face că firmele de profil au început să aloce sume considerabile pentru implementarea sistemului de lucru BIM (Building Information Modeling), menit să faciliteze activitatea pe şantiere, dar şi pentru alte tehnologii şi soluţii digitale. Acum inginerii constructori devin şi IT-işti, iar dezvoltatorii caută să implementeze noi soluţii pentru a creşte eficienţa clădirilor.

Există în prezent decalaje semnificative între companiile din construcţii din punctul de vedere al digitalizării, unele mergând până la imprimare 3D, realitate augmentată sau drone, altele fiind departe de astfel de noţiuni.

Cezar Vlăduţ, prorector la Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti, explică faptul că universitatea realizează acum o integrare cât mai lină a noilor tehnologii în curicula de învăţare a studenţilor. 

„Ne dorim evident să fie actualizaţi şi ei la cele mai noi tehnologii. Avem colaborări cu toate firmele care dezvoltă în domeniul acesta, iar Universitatea este membra clusterului Technology Enabled Construction, care este axat pe partea de digitalizare a sectorului de construcţii. Respectiv, acolo vorbim foarte mult de Building Information Modeling, despre Digital Twin, iar curând o să începem şi adaptarea AI în domeniul construcţiilor. Am început să lucrăm deja cu miniroboţi pe care să-i programăm pentru domeniul nostru“, a spus prorectorul UTCB. 

Clusterul TEC a fost înfiinţat în toamna anului 2019 şi se concentrează pe transformarea digitală a construcţiilor, unul dintre sectoarele cel mai slab digitalizate din Uniunea Europeană. Din cluster fac parte 11 IMM-uri, Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), Casa Socială a Constructorilor (CSC) şi Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti (UTCB), alături de alte companii care s-au asociat. Cluster TEC organizează anual o conferinţă internaţională, Innoconstruct, special dedicată inovaţiilor din această industrie.

Unul dintre cele mai populare concepte când vine vorba de tehnologie în construcţii este BIM - Building Information Modelling, o metodă colaborativă de lucru, într-un mediu comun de date, în care se întâlnesc toţi actorii care participă la construirea unei infrastructuri şi apoi la exploatarea acesteia, de la proiectare până la facility management. Pe scurt, BIM înseamnă agregarea în timp real a tuturor datelor relevante despre fiecare element al construcţiei - de la dimensiuni, la material cu toate specificaţiile, la costuri, dar şi a tuturor datelor despre procesul în sine de dezvoltare a infrastructurii respective.

Antreprenorii spun că se văd nevoiţi să se concentreze foarte mult pe operaţional, pe viaţa de zi cu zi a companiei şi să aibă puţin timp sau deloc pentru proiecte inovative sau de schimbare în companie.

„Inovaţia joacă un rol important în strategia noastră de control şi un exemplu clar este tehnologia de monitorizare a consumului energetic. Sistemele de monitorizare în timp real ajută chiriaşii să vadă rapid zonele ineficiente şi să ajusteze consumul, astfel scăzând costurile.“ 

„În plus, aceste sisteme se integrează cu echipamentele clienţilor noştri, permiţând un flux constant de date şi o gestionare mai bună a operaţiunilor, ceea ce îmbunătăţeşte trasabilitatea şi procesele logistice. Astfel, aceste soluţii nu doar că reduc costurile, dar ajută şi la atingerea obiectivelor de sustenabilitate“, a explicat Ion Dumitraşcu, Head of Controlling, CTP pentru România

Tehnologia poate fi un ajutor la problema crizei de forţă de muncă, însă nu poate fi în sine răspunsul. 

„Numărul de angajaţi din domeniu construcţiilor înainte de 1990 depăşea un milion de oameni. Dar am ajuns în plină criză în 2008 să scădem sub 300 de mii de angajaţi în domeniul construcţiilor. Şi acum  ajungem undeva până în 400-450 de mii de angajaţi. Industria este însă nevoită să investească în dezvoltarea de noi competenţe pentru angajaţi“ a spus prorectorul UTCB. 

Care sunt principalele riscuri financiare asociate cu dezvoltarea parcurilor industriale şi logistice şi cum sunt acestea gestionate? 

„Creşterea costurilor de construcţie -preţurile materialelor de construcţie şi costurile de muncă pot fluctua, afectând bugetele proiectelor. Pentru a gestiona acest risc, CTP colaborează cu furnizori de încredere, negociază contracte pe termen lung şi beneficiază de economii de scară datorită volumului mare de proiecte. Pentru a gestiona şi reduce costurile, luăm multiple măsuri: Negociem contracte pe termen lung cu furnizori şi antreprenori de încredere. Achiziţionăm materiale în volume mari pentru economii de scară. Optimizăm designul şi planificarea proiectelor pentru a evita risipa. Avem echipe interne care sunt responsabile de întregul proces al unei dezvoltări imobiliare: de la design şi autorizări, la construcţii şi instalaţii electrice, până la administrarea pe termen lung a proprietăţilor. Un alt diferenţiator este că CTP construieşte pentru a deţine clădirile, nu le vindem“, a explicat Ion Dumitraşcu.

Potrivit statisticilor europene citate de Cluster TEC, industria construcţiilor se află pe penultimul loc în Europa din punctul de vedere al digitalizării, fiind mai digitală doar decât pescuitul. Devine acum inginerul constructor şi IT-ist? 

„O parte din meserie, pe partea de inginerie a sistemelor avem şi acest program de studii la noi la universitate şinpartea de programare pentru că trebuie să ştim să lucrăm atât cu roboţii cât şi cumutilajele noi pe care le avem în construcţie implementat. Noi dezvoltăm şi partea aceasta de programare şi consider că va face parte din ce în ce chiar şi implementarea machine learning în universitate prin a „hrăni“ un astfel de robot care să înveţe partea de construcţii şi să poată să ne dea informaţii necesare pentru orice om care doreşte să acceseze acest domeniu“, a subliniat Cezar Vlăduţ. 

Ion Dumitraşcu, head of controlling, CTP pentru România

► Am colaborat cu Primăria Bolintin-Deal şi CNAIR pentru autorizarea proiectului, am donat terenurile necesare, am gestionat implementarea şi am finanţat integral lucrările de construcţie pentru podul peste A1 de la km 23, pentru a face faţă noilor condiţii.

► CTPark Bucharest, aflat tot pe autostrada A1, la km 13: am dezvoltat un nou sens giratoriu, care optimizează traficul pentru aproape 150 de companii din parcul industrial şi pentru comunităţile din zona Dragomireşti Vale.

► Scumpirea materialelor de construcţii se reflectă în mod evident în creşterea chiriilor. În România, chiriile se apropie de pragul de 5 euro/mp, iar România oferă în continuare unele dintre cele mai bune rate din regiune.

► Astăzi, capacitatea totală instalată de energie solară a CTP a ajuns la 119 MWp, dintre care 28 MWp sunt în România.

► Avem avantajul de a fi un grup cu prezenţă în 10 ţări şi un portofoliu de peste 12,6 milioane de metri pătraţi, dintre care 3 milioane mp sunt în România.

► În primele 9 luni din 2024, la nivel internaţional CTP a livrat 545.000 mp cu un Yield on Cost de 10,1% şi 95% din suprafaţă închiriată la finalizarea proiectului, aducând portofoliul total al grupului la 12,6 milioane mp închiriabili.

► Pentru a gestiona riscurile financiare, cum ar fi scumpirea materialelor de construcţii, CTP colaborează cu furnizori de încredere, negociază contracte pe termen lung şi beneficiază de economii de scară datorită volumului mare de proiecte.

► Pentru orice proiect pe care noi îl dezvoltăm, vorbim şi despre o certificare BREAM. Ţinem cont de toate materialele pe care le utilizăm în producţia halei respective sau a clădirii. Toate sunt certificate şi aduc aport la eficienţa energetică. De asemenea, folosim smart metering pentru a monitoriza consumurile chiriaşilor.

► În ultimii şapte ani şi jumătate, CTP a crescut de la circa 500.000 de metri pătraţi în România la 3,1 milioane de metri pătraţi.

► Mizăm inclusiv pe software financiar pentru a monitoriza costurile.

Cezar Vlăduţ, prorector al Universităţii Tehnice de Construcţii Bucureşti

► Înainte de 1989 în construcţii lucrau circa un milion de oameni. În 2008 s-a ajuns la sub 300.000 de salariaţi, pentru ca în prezent să ajungem la circa 450.000 de oameni în construcţii. Acum se pune accent pe eficienţă.

► Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti a avut în ultimii cinci ani o nouă strategie de comunicare, mergând mai mult pe ceea ce este de interes pentru elevii de liceu. În 2024 am reuşit să avem numărul maxim de studenţi pe care îi putem şcolariza la ciclul de licenţă.

► Integrăm noile tehnologii în curicula de învăţare a studenţilor. Avem colaborări cu toate firmele care dezvoltă în domeniul acesta, iar universitatea este membră a clusterului Technology Enabled Construction. Vorbim foarte mult de Building Information Modeling, despre Digital Twin, iar curând o să începem şi adaptarea AI în domeniul construcţiilor.

► Desideratul este să ajungem să avem „gemeni digitali“ pentru toate clădirile, pentru a putea eficientiza mult mai bine partea de maintenanţă a clădirii. Studiem şi proiectele industriale.

► O parte din meserie, când vorbim de inginerie a sistemelor avem şi partea de programare pentru că trebuie să ştim să lucrăm atât cu roboţii cât şi cu utilajele de ultimă generaţie. Noi dezvoltăm şi partea aceasta de programare şi consider că va face parte din ce în ce mai mult chiar şi implementarea machine learning.