♦ Este esenţial ca România să rămână competitivă şi adaptată contextului geopolitic actual, marcat de provocări şi transformări continue. Piaţa locală nu mai atrage producţie ce necesită forţă de muncă ieftină, ci angajaţi competitivi pentru cercetare şi dezvoltare. „De aceea atragem investiţii în R&D precum cele ale Infineon, dar pierdem producţie“.
Mediul social, economic şi politic din România are nevoie de o mai bună cooperare şi unitate, solicitând în acelaşi timp statului să simplifice birocraţia şi să ofere mai multă flexibilitate în alocarea fondurilor destinate investiţiilor, în contextul în care reducerea obstacolelor administrative devine esenţială pentru susţinerea dezvoltării sustenabile a mediului de afaceri.
Directorul general al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane - AHK România Sebastian Metz a subliniat că o reformă fiscală este necesară în România, iar taxa de 1% pe cifra de afaceri pentru marile companii este o măsură care afectează această competitivitate a economiei locale.
„În primul rând, suntem împotriva taxei de 1% pe cifra de afaceri. Nu este o taxă corectă şi nu foarte logică şi nedreaptă, deoarece taxează cifra de afaceri. Aceasta deja schimbă planurile de afaceri pentru unele companii, şi nu ne referim doar la cele germane. Modelele de business se schimbă şi nu spre bine, ci cel mult spre neutru, dacă nu negativ. În acest moment mediul de business are nevoie de stabilitate fiscală“, a subliniat Sebastian Metz. El explică faptul că deşi cota de impozitare este mică, per total povara fiscală este peste medie în România, iar alte ţări sunt tot mai competitive.
AHK România este reprezentanţa oficială a economiei germane. Înfiinţată în 2002, AHK numără peste 670 de firme membre.
„Sunt ţări precum Polonia sau chiar Portugalia care sunt tot mai competitive. De aceea guvernul român trebuie să se concentreze pe competitivitatea ţării, iar aici vorbim de fiscalitate, investiţii şi mai ales educaţie. Modelul de business se schimbă aici, nu mai vin investiţii care au nevoie de forţă de muncă ieftină, ci de una care poate realiza investiţii în cercetare şi dezvoltare şi trebuie dovedit că această transformare poate fi realizată aici, a spus directorul general al AHK România.
Spre exemplu, în 2024 grupul german Infineon Technologies a precontractat o clădire de birouri de 20.000 de metri pătraţi, care urmează să fie construită de One United Properties în Bucureşti, în zona Pipera, unde va deschide un centru de cercetare şi dezvoltare.
De partea cealaltă, americanii de la Panattoni au demarat în Polonia construcţia unei viitoare fabrici de electrocasnice Bosch, iar în România nemţii vor să vândă terenul de 44 de hectare cumpărat în 2018 pentru un proiect similar, potrivit datelor din piaţa imobiliară. România pierde astfel o investiţie de 110 mil. euro şi 700 de locuri de muncă, iar Polonia câştigă acum o investiţie care va ajunge la 144 mil. euro.
CTP mizează pe dublarea suprafeţei de parcuri industriale pe care o deţine în România, de la 3,1 mil. mp la început de 2024 la peste 5 mil. mp în următorii ani, iar o soluţie pentru această creştere este şi realizarea de noi achiziţii, dar şi construcţia de noi spaţii, inclusiv pentru producţie
România devine un magnet tot mai puternic pentru investiţii atât în producţie, cât şi în huburi logistice regionale, în condiţiile în care infrastructura începe să prindă contur, iar aderarea la spaţiul Schengen e deja un dat, după mulţi ani de speranţe.
„CTP este o companie pregătită şi pregătită să gestioneze toate tipurile de investiţii din domeniul industrial. Observăm o schimbare în ultima perioadă către proiectele de tip "built to suit". Tocmai am finalizat un proiect frumos în Braşov pentru un investitor german, care constă într-o facilitate de 18.000 mp“, a spus Rareş Glod, Construction Director, CTP România.
Rareş Glod, construction director, CTP România
► CTP este o companie pregătită şi pregătită să gestioneze toate tipurile de investiţii din domeniul industrial. Observăm o schimbare în ultima perioadă către proiectele de tip „built to suit“. Tocmai am finalizat un proiect frumos în Braşov pentru un investitor german, care constă într-o facilitate de 18.000 mp.
► CTP este o companie care colaborează foarte bine cu tendinţele europene, investind foarte mult în soluţii durabile şi în inovaţii.
► Suntem interesaţi să găsim modalităţi de a reduce costurile utilităţilor proiectelor industriale. De ce? Pentru că, aşa cum ştiţi, de obicei, depozitele sau dezvoltările industriale mari sunt consumatori mari.
Iar costul utilităţilor în ultimul an a devenit foarte important pentru contul de profit şi pierderi al fiecărei companii. Aşadar, investim mulţi bani şi suntem foarte motivaţi să reducem acele costuri ale utilităţilor pentru noi şi pentru clienţii noştri.
► Suntem foarte interesaţi să obţinem un cost foarte competitiv datorită volumului mare pe care îl avem, deoarece, de exemplu, CTP în întreg grupul a construit anul trecut 1,2 milioane de metri pătraţi, cu alte 1,8 milioane în curs de desfăşurare. Acest lucru ne oferă multă putere de negociere şi volum pentru a păstra nişte parteneri cheie cu care creştem.
► Kilometrul 23 de pe A1 Bucureşti-Piteşti şi podul de peste autostradă de la kilometrul 23 este poate cel mai cunoscut proiect de investiţie în infrastructura CTP România. De exemplu, tot în Braşov, am construit drumul de acces, pe care l-am donat. O să-l donăm domeniului public. De asemenea, în Ploieşti, am construit drumul de acces.
► Obţinerea aprobărilor şi înţelegerea că abordarea investiţională trebuie realizată în această ţară determină cele mai multe autorităţi să ne susţină.
► Contribuim la bunăstarea generală a zonei, atât pentru noi, desigur, cât şi pentru domeniul public al acelei zone. De aceea suntem puţin diferiţi, pentru că, de exemplu, în parc, la Kilometrul 23, CTPark Bucureşti Vest, am construit un Clubhouse, o cantină. Avem un punct medical. De fapt, am realizat un teren de fotbal şi un teren de volei pentru ca clienţii parcului să se poată bucura de ele împreună cu noi.
► Reţeta CTP este concentrată din nou pe a avea o echipă internă care ştie să realizeze fiecare proces foarte bine, de la proiectare, la construcţie, la managementul facilităţilor. Nu vindem clădirile noastre. Le păstrăm. Este în interesul nostru să le construim cât mai bine posibil.
► Avem parteneriate cu furnizori de materiale sau furnizori de servicii, precum antreprenori, antreprenori generali, subcontractori. Şi din nou, cu o strategie condusă de sustenabilitate pe termen lung, obţinem profituri.
► România în 2024 a închiriat aproximativ 700.000 de metri pătraţi de spaţiu. Aceasta reprezintă aproximativ 11% din întreaga suprafaţă de 6 milioane închiriată în Europa Centrală şi de Est. Deci, România 11%. Principalele motoare au fost Polonia, cu 60%, sau, de exemplu, Republica Cehă, care a avut 15%.
Sebastian Metz, director general al AHK România
► Climatul de afaceri de aici din România este influenţat de situaţia politică actuală, aşa că toată lumea aşteaptă alegerile prezidenţiale din mai şi speră să vadă o continuare a parcursului pro-european.
► Avem un deficit fiscal ridicat aici în România, între 8,7%, 8 şi 9%. Aşadar, există un mare, mare semn de întrebare. Şi, bineînţeles, economia pare să se schimbe puţin.
► Creşterea economică a fost bazată în principal pe consum – prin creşteri salariale. Deci aceasta este bazată pe consum şi trebuie să se schimbe acum deoarece deficitul fiscal este destul de mare şi de asemenea salariile au crescut foarte mult. Astfel, trebuie să ne concentrăm acum pe investiţii.
► România ar trebui să meargă mai departe cu agenda de investiţii în infrastructură şi infrastructură nu înseamnă doar drumuri şi căi ferate; înseamnă infrastructura energetică, înseamnă infrastructura de sănătate, înseamnă infrastructura educaţională, infrastructura digitală.
► Avem nevoie de multe investiţii în România pentru că avem nevoie de aceşti factori de competitivitate pentru a avea afaceri de succes. Privim către Germania şi ceea ce vedem acolo este o transformare uriaşă. Industria chimică este sub o presiune imensă în Germania, industria auto este sub o presiune imensă în Germania. Sper că până la mijlocul acestui an vom rezolva aici în România. Am rezolvat acum situaţia politică din Germania.
► Suntem total împotriva impozitării cifrei de afaceri. Este o taxă nedreaptă şi nu foarte logică, deoarece impozitezi cifra de afaceri. În mod normal, înainte ca firmele să poată plăti taxe, ele trebuie să obţină profit. Astfel, această taxă este implacabilă, să spunem aşa, şi este nedreaptă. Şi deja schimbă unele cazuri de afaceri ale companiilor petroliere, şi nu vorbim doar despre companiile germane.
► Menţinerea impozitului pe venit fix, impozitul corporativ fix, este foarte importantă. Acesta este un dor clar şi o cerinţă a întregii comunităţi de afaceri, pentru că atunci când te uiţi la povara fiscală totală pe care trebuie s-o suporte companiile aici, este deja considerabilă.
► Deşi impozitul fix este foarte scăzut, povara fiscală totală este medie sau peste medie, să spunem aşa, aici în România.
► Există alte ţări europene, precum Polonia sau Portugalia, care şi-au crescut competitivitatea în comparaţie cu alte ţări europene. În România, de aceea guvernul trebuie să se concentreze pe competitivitatea acestui factor. Fiscalitatea este un aspect, investiţiile sunt alt aspect, şi educaţia este un aspect foarte, foarte important, mai ales când ne confruntăm acum cu transformarea acestei locaţii de afaceri dintr-unul de producţie de cost redus, mediu, într-unul de cost mai ridicat, dar un loc de afaceri inovator de cercetare şi dezvoltare.
► Atitudinea administraţiei locale din România s-a schimbat foarte mult. Aşa că sunt atenţi, sunt deschişi, dar guvernul ar trebui să se concentreze mai mult pe reformarea administraţiei - naţionale, locale, regionale. Cei din local au nevoie de puţină mai multă încredere şi de mai mult spaţiu pentru a acţiona.
Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.zf.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi in această pagină.
ABONEAZĂ-TE