ZF Cum construim România, un proiect ZF & CTP. „Europa nu are zăcăminte importante de petrol şi gaz, de aceea trebuie să mizăm pe energie electrică verde şi cu un preţ cât mai mic“

♦ SUA şi Rusia dispun de importante resurse de petrol şi gaze, motiv pentru care pot oricând trece de la industrie convenţională la verde sau invers, în timp ce Europa nu are decât soluţia unei energii electrice verzi, care poate fi obţinută doar cu investiţii în noi tehnologii.

Ieşirea Statelor Unite din Acordul de la Paris (pentru a doua oară ) şi lupta dintre maşinile electrice şi cele cu motoare pe benzină nu ar trebui să reducă ritmul electrificării în Europa sau să oprească investiţiile în energie verde, chiar dacă cheltuielile par mai mari la început. Energia electrică accesibilă are puterea de a scoate Europa de sub dominaţia Rusiei când vine vorba de gaze şi preţul lor, dar şi să reducă importurile scumpe de gaze din Statele Unite. Mai mult, electromobilitatea alături de panourile fotovoltaice reduce riscul unei creşteri abrupte a costurilor de transport, în cond­iţiile în care oricine poate monta panouri fotovoltaice pentru a alimenta o maşină.

„În astfel de situaţii se aşteaptă deciziile care influenţează cu adevărat, nu declaraţiile, altfel, cum se spune, „mergem după fentă“. Am văzut ce s-a întâmplat şi cu ta­rifele pentru Canada şi Mexic, care ulte­rior au fost suspendate. În Europa, acum planul pentru 2035 rămâne în picioare şi peste zece ani vor fi comercializate numai maşini cu emisii zero. Trebuie să aducem noi tehnologii pe piaţă, trebuie să existe noi investiţii. Sectorul auto este al doilea cel mai mare investitor în R&D din Europa“, a spus Adrian Sandu, secretar general al Asociaţiei Con­structorilor de Automobile din România (ACAROM), în cadrul emisiunii ZF Cum construim România, un proiect ZF&CTP.

Bogdan Pătrâncă, energy manager în cadrul CTP România, explică faptul că dacă SUA şi Rusia se pot baza pe resurse mari de combustibili fosili, precum petrolul şi gazele, nu acelaşi lucru se poate spune despre Europa.

„Noi nu avem petrolul american spre exemplu. Atunci Europa este obligată să tindă spre energie electrică. Pentru tran­sport, locuinţă, industrie, la noi totul va fi electric. În acest caz, noi, Europa, trebuie să con­struim cât mai multe centrale, indi­fe­rent că vorbim de nuclear, fotovoltaic, eo­lian sau hidro“, a subliniat Bogdan Pătrâncă.

El explică faptul că şi ce face China poate fi o sursă de inspiraţie când vine vorba de electromobilitate. „În Beijing astăzi auzi păsările cum cântă, nu motoare. Ei mizează puternic pe maşini şi scutere electrice.

Pe de altă parte, el explică faptul că pentru încălzire gazul reprezintă cea mai bună alegere, momentan, având în vedere costurile de exploatare, dar şi clima.

„Încălzirea se face pe gaz în parcurile CTP. Chiar dacă pare scump, gazul este momentan ieftin. România este o ţară a contrastelor, mergend la minus 20 grade, la plus 40 grade. Este foarte greu să pui cu pompe de căldură, să încălzeşti o hală astăzi. Unul te costă cu 15-20% mai mult con­strucţia halei, ceea ce se va reflecta în chirie, iar pompele de căldură nu funcţionează sub 5 grade Celsius, în sensul că nu mai sunt la fel de eficiente“, a spus Bogdan Pătrâncă.

Pe de altă parte, preţul energiei pentru marii producători rămâne unul ridicat. Mihai Bordeanu, managing director, Dacia Brand South Eastern Europe & country head spunea în cadrul primei ediţii a emisiunii ZF Cum construim România faptul că uzina Dacia de la Mioveni plăteşte acum tarife cu 45-50% mai mult decât uzinele din Spania şi cu 22-25% mai mult decât cele din Franţa, iar salariul minim a fost dublat în ultimii cinci ani.

Adrian Sandu, secretar general al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România

„Preţul energiei din România tinde să devină o problemă în ceea ce priveşte nivelul de competitivitate a tuturor celor care doresc să rămână competitivi în România, în zona UE şi să aibă o producţie sustenabilă. România concurează ca ţară pentru investiţii cu Spania, dar şI cu Maroc, şi Turcia. Acest lucru reprezintă un dezavantaj în atracerea de noi proiecte, în menţinerea celor existente şi, în ultimul rând, în profitabilitatea şi sustenabilitatea companiilor“, a subliniat Adrian Sandu.

El explică faptul că în domeniul auto, profitul se măsoară într-o cifră şi de obicei aceea este undeva între 5 şi 6% profit pe an.

„Acum ne bucurăm că avem soare, dar reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă întârzie. Sperăm ca extracţia de gaze din Marea Neagră să înceapă cât mai curând şi să vedem o scădere a preţului la energie. Nu în ultimul rând, a venit şi noul impozit de 1% din cifra de afaceri, care reprezintă un dezavantaj pentru competitivitate. Orice taxă, orice impozit care nu e discutat dinainte, care nu e previzionat dinainte în afacerile companiilor, mai ales acelor din industria auto, afecteaza posibilitatea de a convinge headquarter-urile să aloce alte proiecte pentru România“, a spus Adrian Sandu.

Importanţa industriei auto pentru economia locală este cu atât mai mare cu cât unui loc de muncă în producţia auto ii corespund alte cinci în alte sectoare.

„România are  o interdependenţă crescută cu ţările din Uniunea Europeană şi suntem în competiţie cu ţări non-UE care au producţie de vehicule şi care au şi free trade agreement-uri cu Uniunea Europeană, dar şi cu alte zone unde avantajele competitive nu sunt îngrădite de regulamente europene, unde ajutoarele de stat se pot acorda pe o bază care nu are în spate un regulament european sau condiţii impuse la nivel european“, a explicat Adrian Sandu.

Cifra de afaceri a indusriei auto în România a rămas stabilă în 2024, fiind susţinută de producţia uzinelor Dacia şi Ford Otosan, dar afectată de scăderea de producţie din Europa de Vest.

„În 2023, am avut circa 33 miliarde de euro cifră de afaceri pe total industrie. Sperăm să vedem aceeaşi cifră sau chiar mai mult şi în 2024. Şi aici mă bazez pe un singur considerăm, faptul că producţia de vehicule a crescut cu aproximativ 10% faţă de 2023-2024, atingând un nou record 560.000 de unităţi fabricate în 2024 în România, ceea ce reprezintă un plus pentru industria auto. Totodată mă bazez şi cifra de afacere a componentiştilor în acelaşi nivel, chit că ultimele două luni ale anului 2024 au fost ceva mai problematice, date fiind turbulenţele uzinelor din vestul Europei. Consider că avem un sector rezilient care a făcut faţă cu brio şi în 2024 şi a îregistrat o cifră de afaceri la un nivel ridicat“, a conchis Adrian Sandu.

 

Bogdan Pătrâncă, energy manager, CTP România

♦ Am început un proiect-pilot prin care instalăm baterii în proiectele noastre, pentru ca energia stocată ziua să fie folosită noaptea. Vrem să ne protejăm clienţii de creşterea preţurilor odată cu liberalizarea pieţei.

♦ 30% din portofoliul nostru dispune de smart metering, de contoare inteligente, pentru a şti exact cum putem redirecţiona consumul. Investiţiile sunt de 2 mil. euro.

♦ Am început să construim proiecte folosind beton ecologic pentru a reduce amprenta de carbon, dar trebuie să rămânem competitivi.

♦ Căutăm un echilibru între creştere şi sustenabilitate.

♦ Pentru dezvoltare, încercăm să cumpărăm materiale cât mai aproape de locul construcţiei, dar nu întotdeauna sunt şi cele mai mici preţuri aici, iar noi trebuie să ne menţinem competitivitatea.

♦ Vrem să instalăm în 2025 până la 100 de staţii de încărcare pentru vehicule electrice. Avem tot mai mulţi clienţI care cer asta. Camioane electrice sunt doar 3-4 în România, deci aici nu există încă cerere.

♦ Vom instala staţii de încărcare în toate parcurile CTP, astfel încât vom avea o „autostradă“ electrificată până în Ungaria, iar acest lucru va fi făcut cu un business case în spate. Pe de altă parte, o staţie costă circa 60.000 de euro, iar investiţia nu se va amortiza în următorii 10 ani.

♦ Europa nu are petrolul Statelor Unite şi atunci trebuie să mergem către energia electrică, indiferent că este pentru transport, locuinţă sau industrie.

♦ Europa trebuie să investească în producţia de energie electrică, indiferent că vorbim de nuclear, hidro sau fotovoltaice. Gazul este scump şi complicat de transportat, de aceea miza este producţia de energie electrică ieftină.

♦ Dincolo de SUA, trebuie să ne uităm şi la China, care a mizat puternic pe electromobilitate, iar acest lucru este vizibil deja pe străzile marilor metropole.

 

Adrian Sandu, secretar general al Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România

♦ În 2024 industria auto din România a avut o cifră de afaceri similară cu cea din 2023, adică de aproximativ 33-34 mld. euro. Producţia de maşini a urcat, însă componentiştii au fost afectaţi de producţia din Europa de Vest.

♦ Este dificil pentru o companie să disponibilizeze angajaţi mai ales în auto deoarece s-a investit în formarea lor. Este mai eficient să restrângi activitatea. De aceea nu vedem disponibilizări.

♦ Preţul energiei din România tinde să devină o problemă în ceea ce priveşte nivelul de competitivitate al tuturor celor care doresc să rămână competitivi în România, în zona UE, să aibă o producţie sustenabilă şi aşa mai departe.

♦ România concurează şi cu  Spania, ce dar şi cu Maroc, Turcia, nici nu mai vorbim de altele, ceea ce reprezintă un dezavantaj în atracerea de noi proiecte, în menţinerea celor existente şi, în ultimul rând, în profitabilitatea şi sustenabilitatea companiilor. Nu ştim ce efect va avea liberalizarea.

♦ Impozitul de 1% pe cifra de afaceri a avut un impact important. Orice taxă nediscutată anterior poate convinge o companie să investească în altă parte.

♦ Un loc de muncă în industria auto susţine alte cinci locuri în alte sectoare, inclusiv în cel industrial şI logistic.

♦ Scăderea primei din programul Rabla Plus de la 10.000 la 5.000 de euro a dus la scăderea cu peste 30% a vânzărilor de maşini electrice.

♦ Investiţiile în infrastructura de încărcare trebuie să accelereze, pentru a reduce timpul de încărcare.

♦ Dacă în Norvegia clienţii sunt conştienţi de beneficiile maşinilor electrice, în România încă este necesară o bonificaţie pentru a le încuraja.

♦ În piaţă încă există concurenţa neloială din perspectiva importurilor masive de maşini rulate din Vest. La fiecare maşină nouă vândută, alte trei vechi sunt importate, iar cele mai multe au peste 10 ani vechime.

♦ Trebuie să investim în cercetare şi dezvoltare pentru a susţine avansul tehnologic. Nu trebuie să mergem după „fentă“ atunci când ne uităm la administraţia americană.