ZF Cum construim România, un proiect ZF şi CBRE. „Avem oportunităţi excelente în România, dar impozitul pe cifra de afaceri pune sub semnul întrebării viitoarele investiţii ale Ford Otosan“

♦ Firat Elhuseyni, preşedintele Ford Otosan România, avertizează că impozitul de 1% pe cifra de afaceri afectează serios atractivitatea ţării pentru investitori şi pune sub semnul întrebării planurile de extindere ♦ Cu o producţie record de peste 250.000 de unităţi anul trecut şi investiţii proprii de 500 mil. euro, compania subliniază nevoia de stabilitate legislativă şi parteneriat cu autorităţile.

România traversează unul dintre cele mai promiţă­toa­re momente industriale din ultimele decenii, însă impul­sul poate fi frânat brutal de decizii fiscale luate „peste noapte“. Uzina Ford Otosan din Craiova, transformată cu peste 500 mil. euro investiţii în cel mai complex sit de producţie al grupului de vehi­cule electrice, hibride şi cu motor termic pe aceleaşi linii, este exemplul cel mai vizibil al potenţialului, dar şi al fragilităţii climatului investiţional local.

„Taxa de 1% pe cifra de afaceri ne pu­ne în dificultate în faţa acţionarilor: indus­tria auto lucrează cu marje mici, iar prele­varea directă din venituri, nu din profit, şterge de pe hartă scenarii de extindere“, atrage atenţia Firat Elhuseyni, preşedintele Ford Otosan România. Oficialul aminteşte că impozitul suplimentar a fost introdus fără consultări: „Nu am fost parte din discuţii, iar investitorii întreabă de ce ni s-au schimbat regulile după ce am pariat capital propriu pe această ţară“.

În 2024, uzina a livrat peste 250.000 de vehicule, record absolut al fabricii şi a în­ce­put producţia Puma Gen-E, primul model electric asamblat în România. „Ne-am calibrat liniile pentru 300.000 de unităţi pe an, cu flexibilitate totală între electric şi ICE; dar fiecare plan de ramp-up necesită recuperarea capitalului, nu impozitare suplimentară“, spune Elhuseyni. La două luni de la startul livrărilor, Puma electric depăşise 10.000 de unităţi.

Taxa loveşte exact în momentul în care Ford Otosan pregăteşte următorul val in­ves­tiţional: extinderea zonei de baterii, atra­gerea de noi furnizori în proximitate şi un posibil centru de inginerie.

„În Turcia avem 2.300 de ingineri; putem avea şi ca­pabilităţi la Craiova, dar predictabilitatea fiscală este criteriul zero pentru aprobarea bugetelor“, punctează preşedintele. Oficialul precizează că deja 10 furnizori turci operează în România, alături de alţi 50 locali: „Când partenerii văd taxe adiţionale, amână vizitele de site-selection şi ne întreabă dacă statul va mai schimba ceva anul viitor“. Logistica, un atu al platformei, a fost optimizată prin crearea unei rute feroviare directe Kocaeli-Craiova care a redus cu 63 % transportul rutier pe acea relaţie; şase trenuri săptămânale pleacă din uzină spre Constanţa, Curtici şi vestul Europei.

„Infrastructura feroviară naţională rămâne lentă – 17 km/h medie comercială –, dar cone­xiunea dedicată ne-a salvat costuri; totuşi, orice avantaj competitiv poate fi anulat de o povară fiscală arbitrară“, avertizează Firat Elhuseyni.

La capitolul resurse umane, compania a angajat 1.600 de persoane noi în doi ani. Universitatea din Craiova şi liceele tehno­lo­gice au devenit pepiniere: „Am investit masiv în training intern, însă dacă nu mai extindem liniile, nici programele de uceni­cie nu pot creşte“.

Evenimentul Family Day, cu 20.000 de participanţi, amplifică legătura cu comu­nitatea, „dar oamenii vor joburi stabile, nu fabrici puse în stand-by din cauza unei noi taxe“, a explicat preşedintele companiei.

Rezultatele industriei sprijină apelul la predictabilitate.

„România a produs 560.102 vehicule în 2024, peste Italia şi Polonia“, reaminteşte Răzvan Iorgu, managing director CBRE: „Suntem exportator net de maşini – circa 12 mld. euro – iar componentele adaugă alte 20 mld. euro. Dar avantajul costurilor se topeşte dacă politica fiscală devine impredictibilă“. Consultantul subliniază că rivalii regionali – Slovacia, Maroc, Ungaria – oferă scheme de stimulare pe minimum cinci ani: „Investitorii preferă un ROI clar calculabil; schimbarea de regim fiscal la un an distanţă dă peste cap orice P&L“.

Ford Otosan şi-a construit planurile 2025-2030 pe trei piloni: electrificarea completă a gamei, dublarea capacităţii de producţie de baterii şi atragerea unei reţele de furnizori de power-electronics în sud-vestul României.

În paralel, grupul explorează utilizarea fondurilor europene pentru digitalizare şi eficienţă energetică, dar cofinanţarea privată creşte direct proporţional cu taxarea. „Investitorii se aşteaptă la un share-risk echitabil; când statul ia mai mult în faza de ramp-up, apetitul de capital scade“, adaugă preşedintele Ford Otosan România.

La nivel macro, România ar putea urca în Europa la producţia auto dacă noile linii promise de Ford Otosan şi de alţi constructori se materializează. Însă decizia finală depinde, spun sursele, de abrogarea sau cel puţin limitarea impozitului pe cifra de afaceri. „Competiţia globală este acerbă, dar avem toate atuurile locale – ingineri buni, logistică feroviară până în port, costuri încă atractive. Nu ne trebuie decât un cadru previzibil“, conchide CEO-ul uzinei.

Pe termen mediu Ford Otosan vizează integrarea unui hub de baterii solid-state şi lansarea unui model comercial uşor full-electric. Totul, însă, „condiţionat de clarificarea rapidă a regimului fiscal – altfel riscăm să mutăm CAPEX-ul în pieţe unde regulile nu se schimbă la fiecare ciclu electoral“.

Fără coerenţă fiscală, avantajul competitiv construit în Craiova se poate eroda. Dacă dialogul cu Guvernul nu produce o soluţie, investiţiile planificate pentru 2026-2028 ar putea fi redirecţionate. În joc nu sunt doar planurile unui constructor, ci locul României pe harta auto a Europei în următorul deceniu.

 

 

Ce a mai spus Firat Elhuseyni, preşedintele Ford Otosan România

► Impozitul de 1% pe cifra de afaceri ne pune într-o poziţie dificilă faţă de investitori, fiind o decizie luată fără consultare, care afectează direct încrederea.

► Ford Otosan a investit peste 500 de milioane de euro în Craiova din fonduri proprii, fără sprijin extern, ceea ce demonstrează angajamentul nostru faţă de România.

► Este greu să explici investitorilor de ce România, atunci când apar peste noapte taxe care nu erau în planul iniţial.

► Avem cel mai complex sit de producţie din cadrul Ford Otosan, cu vehicule electrice, hibride şi clasice, toate produse pe aceleaşi linii.

► 60% din producţia noastră pleacă prin tren sau pe mare, ceea ce arată cât de importantă e logistica feroviară şi maritimă.

► Am redus cu 63% impactul transportului rutier prin introducerea conexiunii feroviare Craiova-Turcia.

► Am angajat 1.600 de persoane în doi ani şi am investit în formarea lor prin parteneriate cu universităţi şi şcoli tehnice.

► Ne dorim să aducem investiţii în cercetare şi dezvoltare şi în România, dar pentru asta e nevoie de un cadru fiscal predictibil.

► Fără stabilitate legislativă, orice strategie de creştere devine riscantă şi greu de justificat în faţa grupului.

► Dacă România nu devine competitivă în condiţii echitabile, va fi dificil să concureze cu alte pieţe din grup.“

► În fiecare zi trebuie să răspund la întrebarea: de ce continuăm să investim aici, dacă ne lovim de incertitudini fiscale?

► Flexibilitatea fabricii ne permite să adaptăm producţia rapid între motorizări, în funcţie de cerere.

► România are potenţial, dar trebuie să încetăm să speriem investitorii – nu aceasta e reţeta pentru progres.

Ce a mai spus Răzvan Iorgu, managing director, CBRE România

► România a produs peste 560.000 de maşini în 2024, depăşind Italia şi Polonia – un rezultat remarcabil în context european.

► Suntem un exportator net de vehicule, iar industria auto contribuie substanţial la PIB cu 32 miliarde euro din exporturi şi componente.

► România are poziţionare strategică, forţă de muncă calificată şi costuri competitive – toate elemente cheie pentru atragerea de investiţii.

► Avem nevoie de infrastructură rapidă şi predictabilitate legislativă pentru a putea concura cu ţări precum Slovacia şi Maroc.

► România este la o răscruce industrială – trebuie să urcăm în lanţul valoric prin centre R&D, testare şi software.