Cum să locuieşti mai bine. Primele statistici care arată nevoia de spaţiu acasă adusă de pandemie: în 2021 s-au livrat mai multe locuinţe cu minimum patru camere şi mai puţine cu două camere

♦ Dacă în 2020 pe piaţă apăruseră 20.576 de apartamente cu patru şi mai multe camere, în 2021 numărul celor noi de acest tip a fost de 24.076, aşadar o creştere de 3.500 (plus 17%) de la un an la altul ♦ Un studiu Storia.ro arăta însă recent că numărul mai mare de camere nu înseamnă neapărat şi suprafeţe mai mari şi, cel puţin în cazul apartamentelor cu trei camere, suprafeţele lor sunt, în mare parte, similare cu ale celor cu două camere, doar compartimentarea fiind diferită.

După ce ani la rând locu­inţele cu două camere au dominat piaţa reziden­ţială şi au crescut în opţiunile cumpărătorilor, anul 2021 a adus pentru prima dată o scădere a numă­rului de astfel de locuinţe livrate de dezvoltatori.

Astfel, în 2021 au fost date în folosinţă 22.596 de apartamente cu două camere la nivelul întregii ţări, cu 455 (2%) mai puţine faţă de anul precedent, potrivit datelor dis­po­nibile pe platforma Tempo a Insti­tutului Naţional de Statistică (INS).

Acest tip de locuinţe rămâne dominant în piaţă, însă scăderea ofertei vine în paralel cu o altă ten­dinţă nouă: creşterea numă­rului de locuinţe noi cu patru sau cinci ca­mere şi chiar peste. Dacă în 2020 pe piaţă apăruseră 20.576 de locuinţe cu patru sau mai multe camere, în 2021 numărul celor noi de acest tip a fost de 24.076, aşadar o creştere de 3.500 (plus 17%) de la un an la altul.

„Încă dinainte de pandemie, am decis că e momentul să ne mutăm într-un spaţiu mai generos, după ce ultimul deceniu l-am petrecut într-un apartament de două camere. Am cumpărat astfel un imobil de patru camere care, în perioada ultimilor doi ani, s-a dovedit a fi cea mai inspirată alegere. Timpul suplimentar petrecut acasă – mai ales că şi eu şi prietenul meu am avut perioade lungi de work-from-home – a amplificat nevoia de spaţiu personal, pe care în două camere nu l-am fi avut“, explică o tânără din Bucureşti care a făcut în urmă cu câţiva ani pasul către un apartament cu patru camere. Acum spune că o cameră este dedicată biroului pentru ea sau prietenul ei, iar celălalt are şi el loc de lucru în sufragerie, fapt ce face ca dormitorul să nu fie „amestecat“ cu aspecte ce ţin de viaţa profesională.

„Cred că pandemia ne-a arătat tuturor cât de important e să avem un loc cât mai confortabil, lucru la care nu m-aş fi gândit înainte de martie 2020 dat fiind că stăteam prea puţin acasă“, mai spune ea.

Datele statistice arată astfel în cifre un trend despre care a început să se vorbească odată cu lockdownul din 2020, care a transformat casele în care locuim în spaţii pentru numeroase activităţi – de la serviciu la sport, şcoală, odihnă şi relaxare. Încă de atunci românii au început să resimtă nevoia de a avea cel puţin o cameră în plus, pe care s-o rezerve activităţilor ce ţin de locul de muncă, aşa că dezvoltatorii s-au adaptat.

„Din acest număr, cu siguranţă foarte multe sunt case, pentru că este destul de greu să faci apartamente cu mai mult de patru camere în oraş, unde, istoric, clienţii preferă trei camere. Cu siguranţă acesta este efectul pandemiei, deoarece, lucrând în sistem work-from-home, în mod natural, a apărut necesitatea unei noi camere. De aceea, în proiectele nou-lansate, între 5 şi 10% din apartamente au patru camere“, spune Daniel Tudor, CEO şi fondator al companiei de consultanţă imobiliară The Concept.

Un alt segment care a continuat să crească în 2021 a fost cel al garsonierelor, livrându-se cu circa 1.000 mai multe faţă de anul precedent, potrivit INS, o creştere tot de 17%, ca în cazul apartamentelor cu minimum patru camere. Garsonierele au stabilit astfel un nou record al ultimelor două decenii, avantajul lor fiind că au cel mai bun randament din punct de vedere investiţional.

Încă de anul trecut consultanţii imobiliari spuneau că remarcă modificări de comportament în marile oraşe, apartamentele cu trei camere începând deja să ia din cota celor cu două camere.

Un studiu Storia.ro arăta însă recent că numărul mai mare de camere nu înseamnă neapărat şi suprafeţe mai mari şi, cel puţin în cazul apartamentelor cu trei camere, suprafeţele lor sunt, în mare parte, similare cu ale celor cu două camere, doar compartimentarea fiind diferită.

„Este limpede că oferta pe segmentul de două camere este acum supradimensionată prin comparaţie cu nevoile românilor, iar acest efect vine în principal din introducerea unui preţ maximal de 450.000 lei (circa 90.000 euro) sub care se beneficiază de TVA redusă de 5%. Acest plafon a împins dezvoltatorii să construiască apartamente cu suprafeţe din ce în ce mai mici, astfel că apartamentele de trei camere de acum au cam aceeaşi suprafaţă pe care o aveau până de curând cele de două camere. De aceea, cererea pentru apartamentele de două camere a scăzut şi este posibil să vedem o plafonare de preţuri pentru acest segment“, spuneau reprezentanţii KIWI Finance care au realizat studiul. Atât Storia.ro, cât şi KIWI Finance fac parte din grupul OLX.

 

Piaţa recordurilor

Piaţa rezidenţială a spart în 2021 recordul anterior înregistrat în ceea ce priveşte numărul de locuinţe livrate într-un an, depăşind pragul de 71.000 de noi case şi apartamente finalizate, potrivit datelor publicate recent pe platforma Tempo a Institutului Naţional de Statistică. Sunt incluse atât proiectele din fonduri publice, cât şi cele din fonduri private.

Recordul înregistrat anul trecut este urmat în acest an de o situaţie tensionată pe piaţa locuinţelor, unde blocarea PUZ-urilor nu lasă loc unor perspective optimiste referitoare la oferta de locuinţe în perioada următoare.

Scumpirile accelerate ale materialelor de construcţii, cauzate, printre altele, şi de războiul dintre Ucraina şi Rusia, au dus, în consecinţă, şi la creşteri semnificative ale preţurilor la locuinţe. Coroborat cu dobânzile mari, apetitul pentru achiziţie al oamenilor pare să se tempereze, aşa că viitorul rezidenţial rămâne sub semnul întrebării.

Cum să locuieşti mai bine este un proiect ZF care îşi propune să vorbească despre toate aspectele care privesc traiul în locuinţele noastre, de la evoluţia preţurilor la procesul de achiziţie, procesul de amenajare, tendinţe şi perspective privind noile proiecte rezidenţiale din piaţă, temeri şi iniţiative ale dezvoltatorilor, ale autorităţilor, ale cetăţenilor.

Dacă doriţi să ne împărtăşiţi idei, sugestii, noi teme de abordat în această pagină, aşteptăm mesajele dumneavoastră pe adresa alina.vasiliu@zf.ro.